Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat “o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Biserica “Adormirea Maicii Domnului” Fundeni din Câmpulung, Vârful Lespezi din Munții Făgăraș, al cincilea vârf din Carpații Românești, și Traseul montan cu plecare din Valea Topologului spre Șaua Scării.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Fundeni din Câmpulung

Biserica Fundeni, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este situată în partea sud-estică a municipiului Câmpulung, pe o terasă medie din dreapta Râului Târgului. Biserica are drept hramuri secundare și sfinți ocrotitori pe Sfântul Nicolae și pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Spre deosebire de Biserica Șubeşti din Câmpulung, care a fost o biserică de breaslă meșteșugărească, aceasta din Fundeni se arată a fi fost o biserică de familie. În zonă este ținut minte neamul numit Fundeanu, veche familie de boieri, pe moșia căreia este posibil să se fi zidit Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Nu se cunoaște data exactă la care a fost zidită biserica și nici cine a ctitorit-o, deoarece pisania veche pusă de ctitori nu s-a păstrat. Însă, pe o piatră de mormânt de formă dreptunghiulară este inscripționat anul 1567, ceea ce sugerează că a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Biserica a fost construită din bolovani de râu, alternând cu câte un rând orizontal de cărămizi și bucăți de piatră din Albești, cu resturi de inscripții slavone. Pictura veche nu se cunoaște de când datează și nici de cine este făcută. Printre puținele scene de pictură ce se mai păstrează în interior se numără și cea care simbolizează masa bogatului milostiv, în care apar chipurile unor lăutari din secolul al XVIII-lea, care cântă din trâmbiță, surlă și tobă. Remarcabile sunt ancadramentele exterioare ale ferestrelor, realizate din piatră de Albești.
În formă de navă, fără turle, acoperită cu șiță, biserica se compune din altar, naos, pronaos și pridvor. După 1787 s-au efectuat lucrări de reparații, în cursul cărora, probabil, s-a ridicat și pridvorul deschis, din zidărie de cărămidă, etajat. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, ruinându-se, biserica s-a închis. În anul 1904 a fost în pericol să fie dărâmată, dar în cele din urmă nu s-a întâmplat acest lucru. Lăcașul a fost renovat începând cu anul 1930. Din 1995, devine biserică de mir.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IV)

Vârful Lespezi din Munții Făgăraș, al cincilea vârf din Carpații Românești

Munții Făgăraș sunt, cu siguranță, cei mai impresionanți munți din România. Compus din şisturi cristaline, masivul Făgăraş se remarcă în ţara noastră prin frumuseţea peisajului şi prin cele şapte vârfuri de peste 2500 de metri altitudine. Vârful Lespezi din Munții Făgăraș, cu cei 2517 metri înălțime, este al cincilea vârf din Carpații Românești, după Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viștea Mare (2527 m) și Parângul Mare (2519 m). Dintre cele șapte vârfuri din masivul Făgăraș, trei se găsesc grupate în jumătatea vestică a crestei: Negoiu – Lespezi – Cornul Călțunului. Cele trei vârfuri se înșiră pe o lungime a crestei mai mică de 1,5 km.
Situat în partea central vestică a crestei principale, Vârful Lespezi este cel mai ușor accesibil de la Complexul Turistic Piscul Negru (1200 m altitudine) aflat pe Transfăgărășan.

Traseu: Complexul turistic Piscul Negru – Stâna Lespezi – Piciorul Lespezi – Vârful Lespezi – Șeuța Lespezi – Stâna Lespezi – Complexul turistic Piscul Negru. Cei peste 1300 de metri diferență de nivel se parcurg cu o urcare constantă, fără locuri în care traseul să fie mai domol. Așadar, atenție, este nevoie de o condiție fizică medie spre bună pentru a putea parcurge traseul și pentru a vă putea întoarce la timp și în siguranță! Odată ajuns în parcarea complexului, poteca se afundă în pădure, trece de fostele mine și de Peșterile de la Piscul Negru, iar până la primul punct de oprire, Stâna Lespezi, urcușul susținut nu te slăbește deloc. La ieșirea din pădure, în golul alpin se poate admira mărețul vârf.
De la stână sunt două direcții de ajuns pe Vârful Lespezi, una prin stânga, care coboară prin vale și iese în Șeuța Lespezi, cealaltă direcție urcă pe Piciorul Lespezi până la vârf.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (III)

Cu cât urci pe Piciorul Lespezi, începe să se arate fascinanta creastă a Făgărașului și, rând pe rând, semețele vârfuri. De pe Vârful Lespezi poate fi admirată, în toată splendoarea, creasta Făgărașului, cu vârfurile Cornul Călțunului (2510 m), Negoiu (2535 m), Laița (2397 m), Lăițel (2390 m), Vânătarea lui Buteanu (2507 m), Capra (2494 m), Arpașul Mare (2468 m), Buda (2431 m), Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), precum și Lacul Călțun și Refugiul Călțun, situate la baza Vârfului Lespezi.
Atenție! Iarna în Munții Făgăraș este foarte aspră, riscul de avalanșă fiind unul extrem extrem de mare încă de la primele căderi de zăpadă. Astfel, accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor antrenați, care dețin echipament complet de iarnă și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (II)

Traseul montan cu plecare din Valea Topologului spre Șaua Scării

Traseul pornește de la confluența pâraielor Izvorul Scării și Izvorul Negoiului, unde se poate ajunge din localitatea Sălătrucu, județul Argeș, pe un drum forestier, printr-o pădure deosebit de frumoasă, pe o lungime de 33 km. Traversăm pârâul Negoiu și vom continua drumul până la bifurcația potecilor spre pârâul Negoiu și pârâul Scara, o alegem pe aceasta din urmă, continuând drumul la stânga, spre nord-vest. Urcăm moderat pe malul stâng al apei și, după mai puțin de o jumătate de ceas, trecem pe lângă stâna din Scara (1440 m altitudine). Ieșim într-un gol alpin și continuăm drumul spre nord. Depășim apoi în urcuș pronunțat pragul glaciar, iar mai sus traversăm firul pârâului pe partea vestică. Vom străbate căldarea superioară a Scării pe malul drept al pârâului, apoi ne vom abate spre nord-nord-est și în urcuș moderat atingem Șaua Scara (2146 m altitudine) în poteca de creastă marcată cu bandă roșie. În acest punct este amplasat un refugiu salvamont, de unde putem ajunge la Cabana Negoiu în două ore, pe o potecă marcată cu cruce albastră, sau la Cabana Bârcaciu, pe traseul de creastă, până în vestul vârfului Scara, iar de aici, pe o potecă marcată cu cruce roșie, tot în două ore.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean”