Web Analytics

Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (III)

de | 12.08.2021 12:41 | Cultură, Actualitate

Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat ”o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Barajul Pecineagu din comuna Rucăr, traseul montan Dâmbovicioara – Ciocanu – Piatra Galbenă – Valea Seacă a Pietrelor – Vlădușca și Crucea Ateneului de pe muntele Iezer.

Barajul Pecineagu din comuna Rucăr

Barajul Pecineagu este situat pe cursul superior al râului Dâmbovița, într-o depresiune dintre munții Piatra Craiului și munții Iezer-Păpușa. Despre acesta se spune că este unul din cele mai bine gândite proiecte în ceea ce privește evacuarea apei, cât mai repede și cât mai sigur. Se află la o altitudine de 1.117 metri și este considerat cel mai mare baraj de anrocamente din Europa și se numără în primele 10 din lume. Are o suprafață de 182 de hectare și poate cumula până la 63 de milioane mc de apă. Barajul are o înălțime de 107 metri și o lungime la coronament de 267 metri. La baza măștii de etanșare este executată o galerie perimetrală pe conturul căreia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj. Pentru etanșarea terenului de fundații s-au realizat trei șiruri de injecții de mică adâncime (8-10 m) și un voal format din două șiruri de injecții de mare adâncime (40-100 m). Pentru evacuarea apelor mari s-a executat un deversor pâlnie pe malul stâng, cu o capacitate de 687 m³/s, care se continuă cu un puț de 81,50 m înălțime și o galerie de evacuare de 389 m lungime și 5,80 m diametru, terminată cu o trambulină. În puțul vertical mai debușează și o galerie de semiadâncime, care permite evacuarea a 105,00 m³/s. Se ajunge relativ ușor, din Câmpulung Muscel spre Brașov, pe DN73, până în comuna Podul Dâmboviței. La doar 25 de kilometri de baraj, aveți de parcurs un drum pietruit ce trece prin satul Sătic, unul din cele mai frumoase din zonă.

Traseul montan Dâmbovicioara – Ciocanu – Piatra Galbenă – Valea Seacă a Pietrelor – Vlădușca

Lungimea traseului este de 18 km, diferența de nivel este de 570 metri, iar durata este de 5-6 ore. Această cale aplină are ca punct de plecare centrul comunei Dâmbovicioara (850 m altitudine), de pe valea Dâmbovicioarei. De aici se desprinde traseul marcat spre Vlădușca – La Table, din șoseaua către vale și urcă susținut, folosind drumul local care străbate întreaga așezare pitorească răspândită pe gâlmele din jur, mai întâi pe Padina Izvorului, apoi pe Padina Șirnii, drumul urcă pronunțat până la primele case ale satului Ciocanu (circa 1.150 m altitudine). Din acest punct, traseul părăsește drumul local care coboară către satul Șirnea și se îndreaptă spre nord. De aici, pe o potecă de picior, pătrunde pe teritoriul muntelui Piatra Galbenă (un masiv calcaros ale cărui aspecte carstice și piscuri stâncoase se înșiră de-a lungul traseului pe o distanță apreciabilă).

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean”

Primul reper întâlnit după ramificația de la Drumul Șirnii este Crucea Spătarilor (1.226 m altitudine). Din acest punct, un alt drum coboară prelung până în mijlocul satului Șirnea, iar traseul marcat face un lung ocol al crestei stâncoase a muntelui Piatra Galbenă, pe versantul său apusean, ocol care se termină departe, spre nord, în apropierea Curmăturii Groapelor, unde bolovănișurile și colțarii încep să dispară, făcând loc unor suprafețe mai netede. Pe acest platou ocolitor se înșiră cele trei piscuri ale Pietrei Galbene, de la nord la sud: Piatra Galbenă (1.474 m altitudine), Colțul Spărturilor (1.472 m altitudine) și Gâlma Spărturilor (1.475 m altitudine), toate purtând denumiri ce caracterizează aspecte generale ale peisajului. La nord de ultimul pisc se află depresiunea La Găvan, excelent teren pentru practicarea schiului.

Din acest punct, traseul reintră pe linia de culme a muntelui Piatra Galbenă, coborând treptat până în Curmătura Groapelor (1.396 m altitudine). Traseele Șirnea – Vlădușca și Dâmbovicioara Vlădușca, întâlnindu-se în curmura Groapelor, coboară în comun către Valea Seacă a Pietrelor, până când drumul local spre Șirnea face joncțiunea cu drumul forestier de pe această vale, îndreptându-se spre Vlădușca – La Table.
Pentru accesul la refugiu Grindu, se urmează ramificația traseului marcat II (banda albastră) prin pădurea de pe muntele Grindu.

Crucea Ateneului de pe muntele Iezer

Crucea Ateneului de pe muntele Iezer are o istorie aparte. În anul 1937, dinamicii activiști culturali ai Ateneului Voinești inițiază acțiunea de ridicare a unei cruci pe Iezerul Mare. Prima cruce din lemn a fost amplasată la altitudinea de 2.270 metri, însă aceasta a cedat din cauza acțiunii factorilor naturali. A fost ridicată o a doua cruce, de data aceasta din piatră, dar de dimensiune mică, până în 0,50 metri, care, în timp, a dispărut. Ulterior, este montată și o a treia cruce, tot din piatră, însă, la scurt timp dispare și aceasta. Astfel, în anul 1988, Asociația de turism ”Plaiuri muscelene” și Salvamont Câmpulung, sub conducerea șefului formației de la vremea respectivă, au amplasat o a patra cruce, din fier. Căutând bolovani pentru a consolida crucea, la câteva sute de metri de locația ei, într-o vale, s-a găsit a doua cruce din piatră, ce a fost încastrată în beton la baza celei de fier.

Vechea cruce are o inscripție greu vizibilă, motiv pentru care membrii Salvamont au copiat mesajul pe o placă de inox și au prins-o pe crucea actuală: ”MARE EȘTI, DOAMNE, ȘI MINUNATE SUNT LUCRĂRILE MÂINILOR TALE”. Semnificația crucii amplasate pe muntele Iezer, precum și mesajul de pe aceasta pot sugera faptul că pentru a ajunge sus trebuie să înfrunți greul, urcând panta abruptă a vieții spre un țel ce niciodată nu trebuie redus la unul singur odată ce este atins. S-a putut ajunge aici, se poate ajunge și mai departe. La Crucea Ateneului se poate ajunge pe un traseu care începe din Lereşti. La Barajul Râuşor se face stânga, pe drumul forestier care ocoleşte lacul, în urcare uşoară pe lânga râul Râuşor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului, de unde se iese în golul alpin. Continuăm apoi acelaşi drum pe culmile Cernatului şi Danciului până sub vârful Iezerul Mic, la Crucea Ateneului. De aici, priveliştea este absolut fantastică, pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer şi a văii glaciare cu acelaşi nume.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (II)

Citește și Agroturismul din județ, susținut de șeful DSVSA

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

0 Comentarii