Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IV)

Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat „o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Lacul Buda din Munții Făgăraș, Crucea lui Mihai Viteazul de pe Colțul Albinei și Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Robaia.

Lacul Buda din Munții Făgăraș

Lacul Buda este un lac de origine glaciară aflat în partea centrală a Munților Făgăraș, la sud de porțiunea traseului principal de creastă dintre Monumentul Nerliger și Vârful Parul de Fier. Este situat la o altitudine de 2055 metri, pe o suprafață de 0,40 hectare, fiind împrejmuit de vârfurile Buda, Arpașul Mare și Arpașul Mic. Din el își are obârșia Valea Buda, care împreună cu Valea Capra formează râul Argeș. Lacul Buda are statut de monument al naturii, fiind declarat zonă naturală protejată în anul 2000 și inclus în totalitate în rezervația naturală Golul Alpin Moldoveanu – Capra. Accesul către Lacul Buda se poate face din creasta principală, din dreptul monumentului Nerlinger. Arie protejată de interes naţional, „Golul alpin Moldoveanu – Capra” este una dintre cele mai spectaculoase zone turistice ale judeţului Argeş.

Rezervaţia naturală de tip mixt – faunistică, floristică, geologică şi peisagistică – se întinde pe 5.000 de hectare, în comunele Arefu şi Nucşoara, formată de golul dintre Vârful Moldoveanu (2.544 metri) şi Vârful Capra (2.494 metri) din Făgăraş. Rezervația naturală cuprinde relief variat, cu lacuri glaciare, morene, pășuni, zone împădurite. În Golul alpin Moldoveanu – Capra se ajunge pe Drumul naţional DN7C (Transfăgărăşan) – Curtea de Argeş – Albeştii de Argeş – Mioarele – Rotunda – Căpăţânenii Ungureni – Cabana Capra. Atenţie! Iarna, riscul de avalanșă este unul extrem de mare încă de la primele căderi de zăpadă. Astfel, accesul în zonă este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor foarte antrenați, care dețin echipament complet de iarnă, colțari, piolet, cască, haine groase tehnice și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (III)

Crucea lui Mihai Viteazul de pe Colțul Albinei

Crucea lui Mihai Viteazul de pe Colțul Albinei este locul până unde s-a retras voievodul muntean din calea lui Sinan Pașa în 1595. Crucea lui Mihai Viteazul de pe Colțul Albinei se află în comuna Stoenești și a fost amplasată cu scopul de a marca locul până unde s-a retras voievodul muntean din calea lui Sinan Pașa în 1595. Povestea acestei cruci este una istorică. În satul Bădeni se află „Plaiul Mălăişte”, zonă în care s-a retras Mihai Viteazul, după lupta de la Călugăreni (1595). Ajuns acolo, a pus această cruce, semn pe care îl putem vedea și astăzi. Dupa primirea întăririlor, marele Voievod Mihai, cel care a unit pentru prima dată toate cele trei principate române, a eliberat Târgoviște și i-a făcut praf pe turci la propriu, în marea bătălie de la Giurgiu. Bătălia de la Giurgiu este consemnată în izvoarele istorice ale vremii ca fiind cea mai mare bătălie a lui Mihai Viteazul. Mai mare decât cunoscută bătălie de la Călugăreni. Cronicile turcești au descris în amănunt această bătălie, atât de marcată și luată prin surprindere a fost oastea otomană la vremea respectivă.

Crucea cântăreşte aproape trei tone, a fost ridicată pe o stâncă de pe dealul numit „Colţul Albinei”, la o altitudine de 1.125 de metri. La acţiunea de montare a sa au luat parte mai multe echipe de salvamontişti din Câmpulung şi Piteşti, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş şi un echipaj al Unităţii Speciale de Aviaţie Bucureşti. Întregul monument are o înălţime de 15 metri și este montat în apropiere de locul unde, vreme de 60 de ani, a străjuit munţii crucea lui Mihai Viteazu, o cruce de lemn, care, în timp, s-a deteriorat. Crucea a fost ridicată de la sol cu un elicopter şi, pe tot timpul acţiunii, unul dintre preoţii din comună a stat în genunchi şi s-a rugat ca misiunea să fie dusă cu succes la bun sfârşit. Localnicii cred că această cruce îi protejează de toate necazurile, mai ales că a fost montată cu o zi înainte de Înălţarea Domnului şi sfinţită chiar în această zi de mare sărbătoare. Cale de acces: la 65 de kilometri de Piteşti, în comuna Stoeneşti. Se pleacă de la Ograda, se merge către Biserica din Satul Stoenești, apoi traseul poate fi parcurs în circa 30-40 de minute prin pădure până la crucea de pe Colțul Albinei.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (II)

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Robaia

Lemnul a constituit, de-a lungul secolelor istorice, materialul din care s-au făcut casele și lăcașurile de cult. Multiplele etape de intervenții, reparații și modificări nu oferă posibilitatea aflării anului la care biserica a fost ridicată. Sistemul de acoperire interioară este cel generalizat în bisericile de lemn: boltă semicilindrică retrasă prin intermediul unor bârne laterale fixate pe console la naos, boltă semicilindrică continuată prin fâșii curbe de lemn la altar, doar pronaosul particularizându-se printr-o boltă perpendiculară pe axul bisericii. Masivitatea bârnelor prinse în cuie de lemn pentru asigurarea verticalității pereților este impresionantă.

Programul iconografic transmite ideea apropierii de vatra monahală a Robăii, prin chipurile cuvioșilor și ale schimnicilor. Pictura, în diversele ei etape de realizare, poate fi atribuită lui Nae Zugravu, respectiv Niță Poșoi din Bărbălătești. În patrimoniul bisericii de lemn, Robaia, se află agheazmatorul din piatră, două sfeșnice împărătești pe ale căror fusuri sunt sculptați heruvimi, iar pe soclu, acvila bicefală – motiv heraldic voievodal, ușile împărătești. Cale de acces: în partea de Nord a județului, aprope de Mănăstirea Robaia, pe drumul dintre Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel. Din DN 73C (Curtea de Argeș – Câmpulung Muscel), pe partea stângă, 550 m.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean”