Ziua de sâmbătă a găsit Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti îmbrăcat în straie de sărbătoare, pregătit să îşi aştepte vizitatorii ca o gazdă bună. A fost o zi specială pentru muzee, şi anume 14 mai – Ziua Porţilor Deschise şi, în acelaşi timp, Noaptea Muzeelor din toată ţara. Publicul a avut acces gratuit la vizitarea Conacului Goleştilor, a Foişorului lui Tudor Vladimirescu, a Şcolii Slobode Obşteşti şi a expoziţiilor de etnografie şi istorie.
A fost apoi răsfăţat cu un spectacol de coregrafie şi muzică de diverse genuri susţinut de elevi ai liceelor piteştene, de grupul studenţesc EFFATA al Asociaţiei Surzilor din Piteşti şi de fetiţele de la şcoala de balet Titov Art. Au fost prezenţi la spectacol directorul Bibliotecii Judeţene, Octavian Sachelarie şi vicepreşedinta Consiliului Judeţean, Simona Bucura Oprescu.
Dar asta nu a fost tot. În Bolniţa banului Radu Golescu, muzeografii au rezervat vizitatorilor o surpriză. Expoziţia Vine un timp odat’ a surprins prin ineditul şi originalitatea ei. Odată trecut pragul crâşmei, te pomeneai într-o cu totul altă lume, undeva înapoi în timp, în perioada interbelică, pe vremurile când bunicii şi străbunicii erau tineri. Când se dansa Foxtrot şi Charleston şi se purtau rochii franjurate. Tablourile specifice acelor vremuri, costumele personajelor din crâşmă, decorurile, un vechi gramofon, stacanele pentru vin, mâncărurile specifice, toate acestea te duceau cu gândul la o călătorie înapoi, în timp. Cristina Boţoghină, muzeograf la Muzeul Goleşti, coordonatoare a echipei care a muncit şi a pus suflet la realizarea acestui proiect, ne-a oferit câteva lămuriri: „Ne-am gândit să aducem un inedit în spaţiul expoziţional al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi cei care vizitează sperăm că vor aprecia munca noastră şi ceea ce am realizat. A necesitat destul de multă muncă pentru că noi trăim în secolul XXI, iar ceea ce am redat este de la început de secol XX. Amintirile bunicilor, lecturile şi mai ales fotografiile din perioada respectivă ne-au ajutat să reconstituim imaginea unei crâşme la Goleşti, deoarece restaurantul nu se preta cu spaţiul nostru expoziţional. Munca asiduă a însemnat căutarea meniurilor, trebuia să reconstituim exact acea perioadă. Fetele au fost îmbrăcate în costume specifice perioadei, muzeografii noştri au fost cei care au dat viaţă acestei expoziţii. Tablourile pe care le-aţi văzut pe pereţi exprimă, pentru un privitor atent, spiritul epocii şi, mai ales, vioiciunea cu care au trăit acea perioadă străbunicii noştri. A fost o muncă de echipă, nimic nu se realizează de unul singur. Patrimoniul pe care îl avem trebuie valorificat, altfel degeaba îl avem dacă nu putem să bucurăm pe nimeni arătând ceea ce avem. Muzeele încearcă acum să iasă cât mai mult către public, pentru ca publicul să vadă şi să poată aprecia favorabil munca noastră. Am lucrat cu Cătălin Gerard, alt muzeograf, cu colegii Mariana Zubaş, Mihaela Popescu, tot muzeografi, suntem echipa care am lucrat la acest proiect. Toţi colegii care nu au fost prinşi în alte activităţi ne-au venit în ajutor, ne-au sprijinit şi nu aş vrea să omit să nominalizez pe cineva. Şi cărturarul Iordache Golescu a dorit să fie un han aici.”
Şi pentru că s-a aflat la momentul potrivit, în locul potrivit, o pereche de tineri miri care se afla în muzeu împreună cu alaiul de nuntaşi, a fost invitată de către directoarea muzeului, doamna Filofteia Pally, în spaţiul expoziţional al crâşmei interbelice, pentru a lua loc la mese şi a face poze în acel decor.
(Adriana Gândilă)