Web Analytics

Musceleanul Ion Negulici, pictorul revoluţionar de la 1848

de | 23.11.2011 21:54 | Cultură

Ion Negulici s-a născut în anul 1812 la Câmpulung Muscel și a decedat la 15 aprilie 1851. A fost un pictor renumit și unul dintre cei mai înverșunați revoluţionari paşoptiști din Muntenia. Născut în familia preotului Dimitrie, Ion Negulici a urmat primele studii de pictură la o şcoală de zugrăvit icoane din Câmpulung. A studiat apoi la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti unde îi va cunoaşte pe Vasile Alecsandri şi pe Alexandru Ioan Cuza, care îl vor familiariza cu frământările politice ale vremii. Tot în Bucureşti, Negulici se înscrie la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti.

A scris proză, teatru, poezie şi a tradus opere străine

În 1830, Ion Negulici se duce la Iaşi şi studiază pictura timp de 4 ani cu Nicollo Livadatti. Deşi s-a îmbolnăvit de ftizie, Ion Negulici călătoreşte pentru studii la Atena şi Paris cu bursă de la Eforia Şcoalelor. Din cauza lipsurilor rezistă puţin la Paris şi pleacă spre Viena, unde învaţă litografia. Aici, îl va cunoaşte pe pictorul, ulterior revoluţionarul paşoptist, Constantin Daniel Rosenthal, pe care îl convinge să îl urmeze în Muntenia. Reîntors în ţară, Negulici a adus în Principate o nouă viziune asupra artei şi participă la acţiunile de culturalizare a maselor iniţiate de Ion Heliade Rădulescu în ziarul „Curierul românesc”, scriind proză, teatru, poezie şi efectuând traduceri ale unor opere străine. Ion Negulici a scris şi o nuvelă şi o piesă de teatru şi a alcătuit un „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor.

A fost prefect de Prahova

Membru activ al societăţii „Frăţia”, se dedică întrutotul cauzei revoluţiei. Pe 23 iunie 1848, Ion Negulici a primit, prin Decretul 3037, din partea guvernului revoluţionar, postul de organizator şi conducător administrativ-politic al judeţului Prahova. După înăbuşirea revoluţiei din Muntenia se refugiază însă la Braşov, apoi la Constantinopole. Moare la 15 aprilie 1851, fiind înmormântat la Pera. Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti (1839), C. D. Aricescu, Iancu Manu, Dimitrie C. Brătianu (realizat la Paris, între 1835-1837 sau 1841-1842), Ion Heliade Rădulescu (pictat la Braşov), Ion Niţă Magheru (1849), Alexandru Zanne (1849), Cristian Tell și Nicolae Pleşoianu. Negulici a mai creat portrete în tehnica acuarelei, precum „Femeia în albastru”, remarcabile prin transparenţa tonurilor. Printre desenele sale se distinge portretul pictorului Constantin Daniel Rosenthal (1844). Negulici a creat şi peisaje precum „Vedere din Câmpulung” şi numeroase miniaturi.

Bustul musceleanului se află la Ploiești

Revoluția de la 1848 a urmărit și obiectivele majore ale întregii națiuni române așa cum ar fi realizarea obiectivului strategic național (unirea țărilor române și independența lor), instituirea unui cadru politic bazat pe drepturile și libertățile societății moderne burgheze, emanciparea socială a țărănimii, clasă majoritară a societății românești etc. Astfel că este însuflețită de mișcarea pașoptistă atât literatura cât și arta plastică. Apare apoi arta militantă cu temă istorică, menită să formeze realitatea. Au existat artiști care practic se identificau cu revoluția pașoptistă, riscând chiar cu viața, așa cum a fost însuși Ioan Negulici. De remarcat că multor personalități ale vremii le-au fost dedicate monumente. Pictorilor, mult mai rar. Bustul lui Ion Negulici este una dintre aceste rarități. De fapt, nu pictorului îi este dedicat bustul, ci lui Ion Negulici, prefectul de Prahova din vremea Revoluției de la 1848. Bustul de care vorbim este amplasat în Ploiești, în scuarul din dreptul intrării actorilor de la Teatrul Municipal Toma Caragiu, în proximitatea casei Ergas, unde se află teatrul de păpuși, în care se crede că a funcționat Prefectura la vremea Revoluției de la 1848. De altfel, bustul a înlocuit o placă memorială amplasată în anul 1968 pe zidul teatrului, care avea următorul text: ”În această casă a funcționat, în calitate de prefect al județului Prahova în timpul Revoluției de la 1848, pictorul revoluţionar I.D. Negulici 1812-1851”.

A murit în exil la 39 de ani

Musceleanul Ion Negulici a rămas în istoria artelor plastice românești ca un bun portretist, fiind autorul multor pașoptiști, dar și ale altora, printre care Tudorache și Zinca Zaplan, moșneni din Cărbunești, tablouri realizate în timpul cât a fost prefect de Prahova. Musceleanul nostru a avut și preocupări literare și lexicografice. De altfel, chiar în anul Revoluției i-a fost editat ”Vocabularul român”, în fapt, un dicționar de neologisme. În altă ordine de idei, menționăm că la 11 iunie 1848 a fost citită Proclamația de la Islaz. Două zile mai târziu, ministrul Treburilor din Lăuntru, N. Golescu, emitea Ordinul nr. 3037, prin care i se comunica lui Negulici: ”Domnule, am onoarea a-ți face cunoscut că te-am orânduit administrator al județului Prahova. Ești rugat ca fără întârziere să te grăbești a pleca la postul ce ți se încredințează și, spre a ține liniștea și buna orânduială, să întocmești de îndată guardia națională, asemănat instrucțiunilor ce ți se alătură pentru aceasta”. În timpul scurt cât a fost prefect de Prahova, Negulici a lăsat o bună impresie prahovenilor. Înăbușirea Revoluției și pătrunderea trupelor țariste în Prahova l-au determinat însă pe prefectul Ion Negulici să plece în exil, mai întâi în Transilvania și, apoi, în Turcia. A murit la 5 aprilie 1851 la Istanbul. Marius Ionel

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii