Web Analytics
scris vineri, 09.06.2023

Medici condamnaţi pentru moartea unui copil în Spitalul din Curtea de Argeş

Medicii Sanda Cernat și Tomiță Perju au primit 2 ani închisoare cu suspendare la Curtea de Apel Pitești, după ce, la fond, Judecătoria Curtea de Argeș îi achitase
„Inculpații aveau obligația de a îndruma pacientul la o altă unitate medicală de rang superior”, se spune în motivarea sentinței
În 2015, după moartea lui Andrei Turcu, a avut loc un protest în fața Spitalului Municipal Curtea de Argeș

Doi medici de la Spitalul Municipal Curtea de Argeș, Sanda Cernat și Tomiță Perju, au fost condamnați la închisoare cu suspendare pe 31 mai a.c, după ce, în aprilie 2015, Andrei Turcu, un băiețel de 8 ani, din Corbeni, a murit la o zi după ce a fost internat. Reamintim că un protest a avut loc, pe 22 aprilie 2015, în fața Spitalului din Curtea de Argeș, față de deficiențele sistemului sanitar, cu fotografia lui Andrei și bannere pe care scria: „Copilul tău ar putea fi în locul lui Andrei” și „Nu fiți indiferenți cu sănătatea copiilor voștri”.

Medici condamnaţi pentru moartea unui copil în Spitalul din Curtea de Argeş

Vineri seara, pe 17 aprilie 2015, în jurul orei 19:30, părinții și-au adus copilul la Unitatea Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Curtea de Argeș, întrucât băiatul acuza dureri abdominale acute. Copilul avusese dureri și cu o zi înainte. A fost diagnosticat la intrare cu „gastroenterocolită acuta, SDA, colică abdominală ” și a rămas internat până a doua zi, când, în jurul orei 18:00, a decedat. Sanda Cernat, medic primar pediatru, a fost de gardă pe 17 aprilie, iar medicul curant din 18 aprilie a fost Perju Tomiță, medic primar pediatru și șef (atunci) al Secției Pediatrie a Spitalului Municipal Curtea de Argeș. În rechizitoriu se precizează că minorul „a decedat în ziua de 18.04.2015, ora 18:15, din cauza asistenței medicale acordată în mod necorespunzător de către inculpații Cernat Sanda și Perju Tomiță, care s-a transpus în neefectuarea unor investigații paraclinice obligatorii, iar, în lipsa acestor investigații paraclinice, investigațiile clinice efectuate au fost insuficiente pentru diagnosticarea corectă a pacientului.

Mai precis, diagnosticul la internarea în spital a fost corect stabilit, însă nu au fost efectuate de către cei doi inculpați investigații paraclinice obligatorii conform protocolului, pentru a stabili diagnosticul complet, în final minorul decedând ca urmare a unei «insuficiențe multiple organo-sistemică, pe fondul stării septice consecutivă unei infecții virale cu multiple diseminări (cerebrale, pulmonare, cardiace, în sfera tubului digestiv-cu pancreatită acută necrotico-hemoragică), care a evoluat rapid și nefavorabil cu mare probabilitate pe fondul unor deficiențe imunologice (multiple infecții respiratorii intercurente)» , așa cum reiese din avizul Comisiei Superioară Medico-Legală”, din data de 03 octombrie 2018.

Din motivarea instanței aflăm că au fost niște contradicții în rapoarte, așa că au fost reluate cercetările cu privire la cauza/cauzele decesului și așa s-a descoperit că pancreatita acută necrotico-hemoragică a fost una dintre cauze. Instanţa de fond a observat că afecțiunea pancreatică a fost evidențiată prima dată în 2015, „când medicul specialist legist care a întocmit Raportul de autopsie a constatat la nivelul pancreasului zone de necroză și hemoragie a pancreasului; acest medic nu a identificat însă pancreatita acută necrotico-hemoragică ca şi cauză determinantă în intervenţia decesului”. Afecțiunea pancreatică a fost recunoscută drept cauză principală a intervenției decesului abia într-un raport din 2018.

Citește și Prim-procuroarea de la Parchetul Costeşti, judecată de Consiliul Superior al Magistraturii

Un tratament eficient ar fi oferit băiatului, teoretic, șanse de supraviețuire

Care sunt investigațiile paraclinice (investigații de laborator și imagistice) dispuse și neefectuate pe parcursul internării minorului la Spitalul Municipal Curtea de Argeș: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, exudat faringian, examen urină, examen coproparazitologic, hemoleucogramă, coagulogramă, calcemie, uree, TGP, TGO și VSH. Din buletinele de analize medicale a rezultat că, în data de 18 aprilie 2015, au fost recoltate probe de exudat faringian și urină pentru un examen bacteriologic, însă aceste analize au fost efectuate abia în ziua de 20 aprilie 2015, după decesul pacientului.

„Or, pentru stabilirea unui diagnostic corect, efectuarea acestor investigații paraclinice se impunea cu necesitate, iar o investigare complexă și instituirea în timp util a unui tratament eficient pentru afecțiunile pacientului ar fi oferit acestuia, teoretic, șanse de supraviețuire”, mai regăsim în rechizitoriu, unde se precizează și că „inculpații, prin conduita lor, nerespectând dispozițiile legale care reglementează activitatea de medicină pediatrică, și-au încălcat obligația de diligență în ceea ce privește tratamentul medical acordat minorului, săvârșind, astfel, infracțiunea de ucidere din culpă”.

Citește și Zece ani de închisoare pentru cel care a bătut şi împins în Râul Doamnei un tânăr care apoi a murit înecat

Doctoriţa a crezut că unghiile băiatului s-au înnegrit din cauza căldurii și a deschis geamul

Gheorghița Turcu, mama minorului, a precizat că, la momentul consultului, a adus la cunoștința dr. Sanda Cernat faptul că fiul ei a fost răcit la plămâni în anul 2010 și că a fost tratat la un spital din București. Minorul a fost internat la secția pediatrie a Spitalului Curtea de Argeș și i s-a administrat tratament prin perfuzie și intravenos. În timpul administrării celei de-a doua perfuzii minorul a solicitat să meargă la toaletă, fiind ajutat de mamă și infirmieră. Mama băiatului susține că acesta a leșinat în momentul în care a ajuns în dreptul toaletei și a fost dus înapoi în salon. Martorele din cadrul personalului medical de serviciu nu au confirmat starea de leşin a minorului, dar au confirmat că acesta a prezentat o stare de rău și că se deplasa cu dificultate.

În timpul nopții, mama băiatului „a remarcat că unghiile degetelor inelar și mijlociu de la mâna stângă s-au înnegrit”, așa că a mers la doctoriţă și i-a cerut să-l examineze pe minor. Numai că, la sosirea în salon, doctoriţa „a motivat că înnegrirea unghiilor s-a produs de la căldura din încăpere, după care medicul a deschis geamurile salonului”, aspecte confirmate de martore. Mama băiatului a mai declarat că i-a cerut dr. Cernat Sanda să îl transfere pe minor la o altă unitate spitalicească, dar cererea ei a rămas fără rezultat. Episodul de înnegrire a unghiilor degetelor minorului, prezentat de persoana vătămată și atestat de relatările martorilor, ar fi trebuit să dea de gândit medicilor, „deoarece cianoza periferică, coroborată cu existența unei saturații de oxigen în sânge de 92% și cu afecțiunile pulmonare anterioare ale minorului, constituie semne care ar fi impus efectuarea unor investigații suplimentare, dacă nu chiar aplicarea unui tratament medical de urgență, deoarece aceste semne sugerează în mod indubitabil existența unor dificultăți în ceea ce privește oxigenarea organismului”, se precizează în rechizitoriu.

Inculpata, pentru a rezolva această problemă, a deschis geamul salonului, dar procurorii scriu clar că metoda aleasă „nu a fost una eficientă, mai ales că cianozarea periferică (înnegrirea unghiilor, n. red.) nu putea în niciun caz să fie cauzată de expunerea la cald, ci eventual de vasoconstricția întâlnită la expunerea la frig” și se face referire la declarația medicului legist.
În continuare, starea băiatului a continuat să fie una rea. Anchetatorii mai notează că „S-a observat că încă de la internare minorul a prezentat dificultăți în ceea ce privește oxigenarea organismului, însă acest tablou clinic (cianoza extremităților, stare de agitație, dureri în zona toracelui, transpirație) a fost ignorat de medicii de gardă care i-au acordat asistență medicală”. Actele medico-legale întocmite nu au ținut însă cont de aceste probe, concluziile din referatul medicului fiind: „evoluția inițială a fost bună, fără vărsături sau scaune diareice, dar după 18 ore apar brusc, brutal, semne de colaps care inițial a fost hipovolemic, dar evoluția a fost rapid către insuficiență multiplă de organe, sisteme-favorizată probabil de o deficiență imună, de imunitate celulară”.

Însă anchetatorii sunt de părere că „aceste semne de colaps nu au apărut brusc, ci au fost precedate de simptome care ar fi justificat instituirea din timp a unui tratament medical de urgență. De altfel, aceste semne ale unei afecțiuni grave nici măcar nu au fost consemnate de inculpați în foaia de observație clinică generală”.

Citește și Sex cu finalizare la 112 în sediul secţiei de poliţie Schitu Goleşti

După ce starea băiatului s-a agravat doctorul a decis să îl transfere în Pitești, dar copilul a murit

În cursul dimineții de 18 aprilie 2015, dr. Perju Tomiță a efectuat vizita medicală, iar după ora 14, când starea copilului s-a agravat, mama l-a căutat pe doctor și a cerut ca băiatul să fie transferat la alt spital, însă doctorul i-ar fi spus că „îl va evalua pe minor când vine la vizită și că acesta nu poate fi transferat la altă unitate spitalicească”. Medicul a susținut că nu a aflat de la celălalt doctor despre antecedentele medicale ale copilului și că nu a discutat aceste aspecte cu mama băiatului, „afirmând că antecedentele medicale sunt apanajul foii de observație și al celui care o întocmește”.

Numai că, pe parcursul audierii, inculpatul a declarat că la vizita din 18 aprilie 2015 a citit foaia de observație, constatând că pacientul avea inclusiv un consult chirurgical, iar în foaia de observație este consemnată și afecțiunea de pneumopatie pe care a avut-o băiatul în 2010. „În acest context rezultă, în mod cert, că inculpatul a luat la cunoștință, în dimineața zilei de 18.04.2015, de antecedentele medicale ale pacientului în cauză”, consemnează anchetatorii. De la vizita din cursul dimineții și până la ora 17:00 inculpatul nu l-a mai văzut pe băiat, când starea acestuia s-a agravat și a decis să solicite transferul lui la Spitalul de Pediatrie Pitești. Însă, la ora 17:35, băiatul a intrat în stop cardio-respirator, iar manevrele de resuscitare nu au avut rezultat pozitiv. Se subliniază că „ambii inculpați erau obligați să examineze minorul și să consemneze în foaia de observație clinică evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător”.

Citește și Amănunte de coşmar din dosarul de abuz sexual al nepoatei de doar 14 ani a patronilor de la „Building Astrom”

Rezultatele singurelor analize făcute copilului au venit abia la două zile după deces

Încă din 2014 exista un act la nivelul secției de pediatrie din spital care impune un set principal de analize uzuale, stabilit prin protocol intern (hemoleucograma, coproparazitologic la copii peste 1 an, examen urină, VSH la copii peste 1 an, coprocultură la copii sub 1 an și exudat faringian). Deși inculpatul Perju Tomiță a precizat că nu știe de existența unui asemenea protocol, acest înscris poartă chiar parafa și semnătura inculpatului.

„S-a constatat astfel, că singurele investigații efectuate după internarea minorului au fost doar cele de exudat faringian și urocultură, insuficiente pentru diagnosticarea corectă a pacientului. S-a observat că nici măcar rezultatul acestor investigații nu a fost cunoscut de inculpați până la data decesului minorului, întrucât probele prelevate au fost lucrate de laboratorul spitalului în ziua de 20.04.2015”. Inculpații au încercat să se apere invocând că minorul a fost internat într-o zi de vineri, iar investigațiile paraclinice au fost recomandate pentru ziua de luni, că nu există specialiști care-și desfășoară activitatea în laboratorul de analize medicale și în unitatea de imagistică, astfel încât cele două unități sunt practic nefuncționale în weekend, dar în rechizitoriu se mai spune că acestea nu-i absolvă pe cei doi medici de vină în ceea ce privește producerea decesului, „întrucât inculpații aveau obligația de a îndruma pacientul la o altă unitate medicală de rang superior, cu alte posibilități de investigații și tratament medical, în condițiile unor limitări tehnice de investigare, monitorizare și implicit de tratament medical adecvat afecțiunilor”.

Citește și Exclusiv! Cum a păcălit falsul transportator Ionuţ Păuna mai multe persoane. Procurorii argeşeni l-au trimis în judecată

Medicii au fost achitați inițial. Dosarul pentru daune morale se judecă abia în septembrie

Tatăl băiatului a făcut plângere penală în data de 20 aprilie 2015, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, prin care a sesizat faptul că fiul său a decedat din cauza tratamentului medical necorespunzător acordat de către medici, iar cei doi doctori au fost trimiși în judecată în februarie 2020, pentru ucidere din culpă. În februarie 2023, Judecătoria Curtea de Argeș i-a achitat pe Sanda Cernat și Tomiță Perju, a disjuns acțiunea civilă a persoanelor vătămate, părinții Florin și Gheorghița Turcu, și a dispus formarea unui nou dosar având ca obiect acțiunea civilă disjunsă, aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, cu un prim termen abia în septembrie anul acesta.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş şi părţile civile, Florin și Gheorghița Turcu, au făcut apel. „Examinând întregul material probator administrat în cauză, Curtea observă că prima instanţă nu a analizat în mod judicios mijloacele de probă administrate în cauză, reţinând în mod incomplet şi incorect situaţia de fapt, dispunând nelegal soluţia de achitare (…) pentru ambii inculpaţi”, se arată în motivarea instanței. Astfel, pe 31 mai a.c., Curtea de Apel Pitești i-a condamnat pe Cernat Sanda, respectiv Perju Tomiță la 2 ani închisoare cu suspendare fiecare, pentru săvârşirea infracțiunii de ucidere din culpă. Li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi aleși în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Cei doi mai trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială, să plătească câte 7.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat și câte 5.738,4 lei către cele două apelante-părţi civile, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariul apărător, cheltuieli cu transport şi combustibil).

Citește și Mătuşa primarului din Topoloveni a împlinit 100 de ani! A fost la înmormântarea reginei Maria!

Concluzii. „Nu se putea face o evaluare corectă a pacientului doar în baza simptomatologiei clinice”

„Prin urmare, Curtea concluzionează că ambii inculpaţi, în calitate de medici pediatri în cadrul Spitalului Municipal Curtea de Argeș, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor deţinute, și-au încălcat obligația de diligență, prin aceea că nu au efectuat investigații paraclinice, constatându-se efectiv că aceste investigații lipsesc cu desăvârșire, dar şi obligația de a îndruma pacientul la o altă unitate medicală de rang superior, cu alte posibilități de investigații și tratament medical, în condițiile unor limitări tehnice de investigare, monitorizare și implicit de tratament medical adecvat afecțiunilor, în contextul în care starea pacientului s-a deteriorat vizibil de la o oră la alta, decesul survenind în aproximativ 18 ore de la internare”.

Mai multe expertize medico-legale au fost făcute din 2015 până în 2022, iar instanța mai concluzionează că actele medio-legale se coroborează cu declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, cât și cu rezultatele anchetelor efectuate de Colegiul Medicilor și DSP, „constatându-se că, dacă inculpații și-ar fi îndeplinit obligațiile și ar fi efectuat investigații paraclinice în timp util minorului, ar fi constatat că acesta suferă de o afecțiune virală severă care ar fi impus transferul într-o altă unitate medicală. Reţinem, aşadar, că s-a menţionat ca relevant faptul că, deși existau premisele unui dezechilibru hidroelectrolitic și acido-bazic al pacientului (prin febră, scaune diareice, vărsături alimentare), se solicită efectuarea analizelor de sânge pentru data de 20.04.2015 (adică la 3 zile de la internare), în lipsa rezultatelor investigațiilor cerute de medicul chirurg, precum și a analizelor de sânge și urină nu se putea face o evaluare corectă a pacientului doar în baza simptomatologiei clinice, iar având în vedere simptomatologia clinică (febră, vărsături alimentare, scaune diareice) ce putea determina dezechilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, era necesară investigarea paraclinică (sânge și urină) şi imagistică la momentul internării și, dacă aceasta nu era posibilă la acel moment, era necesară îndrumarea pacientului la o altă unitate medicală de rang superior cu alte posibilităţii de investigaţii și tratament medical”.

În motivarea sentinței se mai menționează că este vorba de „o abordare medicală neglijentă, superficială a cazului medical, respectiv de un tratament incorect şi neglijent aplicat de medic unui pacient”.
„În consecinţă, simptomatologia minorului şi diagnosticul primar stabilit la internare, respectiv gastroenterita, impuneau efectuarea unor investigații imagistice (ecografie şi radiografie) şi care, cel puţin teoretic, ar fi putut pune în evidenţă şi pancreatita care a generat intervenţia decesului, dat fiind că chiar ghidul de diagnostic şi management al pancreatitei acute recomandă efectuarea unei ecografii abdominale şi tomografie computerizată în scopul identificării pancreatitei acute. În acelaşi sens rezultă şi lipsa diligenţelor pentru neprelucrarea în timp a analizelor de sânge şi probe biologice recoltate la momentul internării, dar şi pe cele efectuate a doua zi. În aceste condiţii în care inculpaţii aveau obligaţia de a efectua concret aceste analize de sânge şi biologice, respectiv o ecografie abdominală pentru diagnosticul stabilit la internare şi care ecografie ar fi putut releva, cel puţin teoretic, existenţa pancreatitei acute şi implicit ar fi putut genera abordarea unui plan de tratament, urmează a se reţine existenţa unei legături de cauzalitate şi între omisiunea de a efectua, în regim de urgenţă, ecografia abdominală și urmarea imediată”.

Citește și Incident la curăţătoria de la Auchan Bradu! Soţia patronului de la Pentarom se declară indignată

Citește și Preotul Panciuc, finul lui Pendiuc şi caz social în 2014, şi-a îmbogăţit parcul auto cu două maşini luxoase

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Săgeţile statului subteran SORIN ROŞCA STĂNESC

Săgeţile statului subteran

SORIN ROŞCA STĂNESCUPolitică / 12 iulie Sunt produse dovezi peste dovezi, din care reiese că oamenii de bază ai statului subteran au şantajat oameni...

Din ediția tipărită