# Alba-neagra cu Rafinăria Arpechim # Fostul director general, Mihai Georgescu, demolează, la rândul său, argumentele OMV privind desființarea rafinăriei piteștene. Petrom va demola rafinăria Arpechim, dacă nu va găsi un cumpărător, a declarat joia trecută Mariana Gheorghe, CEO-ul companiei, la conferinţa de presă organizată cu prilejul anunţării rezultatelor financiare pe anul 2012. „Arpechim este de trei ani închisă dar continuăm activitatea de conservare a acestei rafinării până când obţinem autorizaţia de demolare, dacă nu există niciun cumpărător”, a spus Mariana Gheorghe. La numai o zi după aceea, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că a avut consultări cu conducerea OMV Petrom privind Arpechim şi că grupul petrolier nu va demola rafinăria. Ministrul Economiei a subliniat: „Nu există pericolul ca viziunea Oltchim privind integrarea chimiei şi petrochimiei să nu poată fi realizată din cauza demolării Arpechim. OMV Petrom nu va proceda la demolarea Arpechim, ci va sta la dispoziţia noastră să discutăm cum poate fi integrată, în lanţ, rafinăria alături de Oltchim”. Despre temele lansate de cei doi responsabili, dar și despre teoria potrivit căreia Arpechim este învechită și nerentabilă am discutat cu Mihai Georgescu, fostul director general al Combinatului Petrochimic Pitești.
# Mariana Gheorghe, șefa Petrom, a dat pentru prima dată cărțile pe față și a anunțat demolarea Rafinăriei Arpechim. Așadar, adio Arpechim Pitești!
– Eu încă mai sper, și sper din tot sufletul, să nu se întâmple așa. Eu și toți cei care dorim cu adevărat salvarea Arpechim nu stăm degeaba. Chiar săptămâna trecută, atunci când s-a făcut această declarație, am avut o nouă discuție, cu prefectul și cu președintele Consiliului Județean, privind noi modalități de intervenție în acest sens.
# Credeți că va putea ministrul Vosganian să salveze rafinăria așa cum a promis?
– Noi am trimis o serie de materiale ministrului și vom continua să mergem la domnia sa de fiecare dată când vom depista noi soluții pentru Arpechim. Eu cred că domnia sa va reuși acest lucru, asta și dacă va găsi deschidere din partea celor de la OMV.
# Apropo de OMV, atunci când ei au preluat Petrom, care rafinărie era mai bine cotată, Petrobrazi sau Arpechim, despre care acum spun că e învechită și nerentabilă?
– De departe, Arpechim stătea cel mai bine. Eu am lucrat în Petrom până în 2006 și cunosc foarte bine situația. În timpul mandatului de premier al lui Năstase s-a obținut un fond nerambursabil de 150 de milioane de dolari de la BERD, chiar eu am fost la BERD atunci, pentru retehnologizare și modernizare la Arpechim. E drept că această modernizare s-a făcut după aceea sub oblăduirea OMV, dar cu banii obținuți de statul român, nu cu banii lor. Cu acești bani s-au realizat trei instalații noi, ceea ce a dus la mărirea capacității de producție.
# Cu ce era Arpechim mai presus decât Petrobrazi? Dați-ne un singur exemplu!
– De exemplu, Arpechim Pitești a fost prima rafinărie din România care a produs benzină și motorină Euro 5. Nicăieri nu se producea așa ceva, nici la Brazi, nici la Midia, nicăieri, decât la Pitești. Ori ca să produci așa ceva îți trebuiau instalații moderne. E doar un exemplu, dar nu singurul.
# Austriecii spun că rafinăria noastră e mică și nerentabilă…
– E mai mare decât Petrobrazi.
# Atunci de unde această „dragoste” a OMV Petrom pentru Petrobrazi și de unde „ura” pentru Arpechim, de ce această atitudine a lor?
– Atitudinea aceasta are la bază banii. Rafinăria de la Brazi merge cu țiței românesc, care costă 20 de dolari barilul, pe când Arpechim a fost făcută pentru petrol din import, care e mai scump. Pe de altă parte, Arpechim Pitești poate prelucra și petrol românesc, iar tot ce se spune despre distanța până la mare, despre vechime și nerentabilitate, nu se susține, sunt doar pretexte  care să justifice închiderea ei. Concluzionez, repetând că rafinăria de la Arpechim este o instalație care poate funcționa și produce, fără niciun fel de probleme iar integrarea sa cu petrochimia și cu Oltchim o va face chiar profitabilă.
***

Solicitările OMV pentru demolare sunt vechi de câțiva ani

Intenția celor de la OMV Petrom de a demola Rafinăria Arpechim datează încă din anii 2008-2009, atunci când s-a pus pentru prima oară problema închiderii acesteia. De atunci și până în prezent s-au depus la Primăria Bradu, localitate pe teritoriul căreia se află combinatul, peste 25 de solicitări de autorizații de demolare care încă nu au primit curs. Mai trebuie spus că Arpechim ocupă peste 800 de hectare de teren, din care peste 430 sunt ocupate de instalații industriale.

Terenul de sub Arpechim – bombă ecologică

În 2011, când se vorbea deja deschis despre demolarea rafinăriei, liderul de sindicat Ionel Popescu trăgea un semnal de alarmă cu privire la gradul ridicat de contaminare chimică a terenului de sub Arpechim: „Sunt sute de hectare care vor fi eliberate la zero, adică la nivelul solului. Acolo ei vor aranja frumos pământul pe deasupra, dar nu se va putea face nimic pentru că terenul este contaminat chimic. Până la 10 metri adâncime şi chiar mai mult, sunt canalizări, structuri de evacuare şi multe altele care ţin de procesele chimice care s-au derulat aici în decursul a zeci de ani. Se va face curăţenie doar la suprafaţă, dar în adâncime nu va curăţa nimeni”.

Material realizat de Florin Silvestru