# Punctul pe Y

În ultimele săptămâni am răsfoit mai multe manuale școlare, printre care unul de română pentru clasa a VIII-a și altul de limba engleză pentru clasa zero. Le-am răsfoit și de fiecare dată am avut același set de reacții negative, sintagmele predominante fiind „dezgust” și „dezamăgire”. Spuneți ce vreți, anatemizați-mă dacă doriți, dar eu rămân tot un fan al vechilor manuale și un inamic al manualelor alternative, ce sunt prea multe, prea proaste și prea fără substanță. Și vă voi da și argumente în acest sens.  
Am răsfoit cu atenție mai bine de un sfert de oră un manual de engleză pentru clasa zero. Și fiind absolvent de Limbi Străine, recunosc că alegerea acestui prim manual a fost una subiectivă. Impresiile post-lectură sunt unele cât se poate de obiective. Prima critică: manualul în cauză pare mai degrabă un ghiveci de noțiuni, desene și tot soiul de asocieri. Nu există grupări tematice, nu există o abordare graduală a noțiunilor și cuvintelor în limba engleză. Totul este „ex abrupto”, de parcă bieții copii, ce în majoritatea cazurilor nu au mai mult de șase ani-șase ani și jumătate, s-ar fi născut vorbitori de limba engleză la nivelul de începători. Stimați autori de prea multe manuale alternative, stimați inspectori școlari, stimate ministru al Educației, chiar nu realizați cât de rău le faceți copiilor? Iar dacă educația la ora actuală în România este la pământ, un rol esențial l-au avut aici și manualele publicate pe bandă rulantă, mai mult de dragul banilor și a îmbogățirii CV-urilor autorilor decât de dragul educației.
Am văzut și un manual de română pentru clasa a VIII-a și nici acela nu mi-a plăcut ca mod de structurare a materiei. Cât despre selecția autorilor, și aici sunt multe semne de întrebare.
Și continuând tot cu manualele, e de-a dreptul aberant și revoltător ce au pățit zeci de mii de elevi din Argeș și din țară în ultimii doi ani, aceștia fiind nevoiți să își cumpere manualele, deși teoretic și legal învățământul este gratuit în România. Învățământ gratuit? Praf în ochi! Cum să fie gratuit, când elevii din Argeș sunt obligați să cumpere manuale auxiliare, în caz contrar fiind amenințați cu scăderea notei la purtare? E normal, domnule inspector general Dumitru Tudosoiu? Știu, îmi veți spune probabil că nu dumneavoastră decideți și că totul vine de la București, de la minister. De acord, dar ca șef al învățământului argeșean aveți și dumneavoastră un cuvânt de spus. Și, cum vă cunosc drept un om diplomat și elegant și care știe să pună problema, sunt sigur că opinia dumneavoastră ar fi luată în calcul de mai-marii de la Ministerul Educației. Cu atât mai mult cu cât noul ministru e tot social-democrat. Și când mai ajungeți la București, încercați să aduceți vorba și de manualele cu prea multe „defecte”. Pentru că sunt sigur că vă pasă de viitorul învățământului argeșean. Mă puteți contrazice?