Jurnalul de Argeș începe un serial cu dezvăluriri despre istoricul Pădurii Trivale. Mai exact, despre actele de proprietate pe care Primăria Pitești le avea la îndemână, la Arhivele Statului, însă niciun primar, până la Cristian Gentea, nu s-a sinchisit sau n-a vrut să le caute. În ediția trecută v-am informat că primarul Cristian Gentea i-a mobilizat pe angajați pentru a face o bună apărare în instanță în procesul pe care prefectul Radu Perianu l-a intentat pentru a bloca proiectul de pădure-parc. Reamintim că, la sfârșitul lunii august 2023, în ședința de Consiliu Local s-a votat proiectul de pădure-parc pentru Trivale, iar în octombrie hotărârea a fost atacată în instanță de către prefectul Radu Perianu, care s-a alăturat astfel colegilor liberali și din USR care vor arie protejată.
În ediția trecută am prezentat cum Primăria Pitești, începând din 1906, a cumpărat peste 26 ha de la persoane fizice pentru a realiza parcul. Săptămâna trecută s-a mai descoperit încă un act, din 1943, prin care Ministerul Agriculturii și al Domeniilor a cedat, pe termen nelimitat, „Primăriei Comunei Pitești o porțiune de 165 ha din Pădurea Statului Trivalea, în vederea constituirei unei păduri de agrement”, care, din caracteristici, este chiar o pădure-parc. Atenție, cedarea celor 165 ha este pe termen nelimitat!
Actul prin care Guvernul vremii a cedat 165 ha Primăriei Pitești pentru a înființa pădure de agrement, cu alei, chioșcuri, bănci etc…
În ședința din 23 decembrie 1943, Ministerul Agriculturii și Domeniilor, respectiv Administrația Casei Pădurilor Statului, prin Direcția VI-a Regională Silvică Pitești, a cedat în folosință, pe termen nelimitat, Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Primăriei Comunei Pitești (primarul de atunci era lt. colonel Emil Poruțiu), 165 hectare în vederea constituirii unei păduri de agrement. Hotărârea de guvern a fost publicată în Monitorul Oficial:
„Primăria Comunei Pitești va executa lucrările de agrement după un plan întocmit de specialiști și aprobat de Comisiunea Superioară a Planurilor de Sistematizare, Înfrumusețare și Desvoltare de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, Primăria va putea executa deschiderea de alei, plantațiuni de agrement, construcțiuni de pavilioane și chioșcuri, instalațiuni de iluminat electric, construcțiuni de lemn sau zidărie potrivit scopului urmărit, așezări de bănci și în genere orice amenajări de recreație și sport.
Ministerul Agriculturii și Domeniilor, respectiv Administrația Casei Pădurilor Statului își păstrează dreptul de proprietate asupra pădurii şi face exploatarea produselor lemnoase după un amenajament special, întocmit de comun acord cu Primăria orașului Pitești, în care această pădure va fi considerată pădure de protecție. Administrația Casei Pădurilor Statului, prin Direcția VI-a Regională Silvică Pitești, va pune în valoare, în folosul său, întreg materialul lemnos, adică atât cel rezultat din defrișare și cel prevăzut a se exploata prin amenajament, cât și orice produse accidentale.
Paza și Administrația pădurei afectată ca pădure de agrement se va face atât de Administrația Casei Pădurilor Statului, prin Direcția VI-a Regională Silvică Pitești, cât și de Primăria comunei Pitești, fiecare în părțile ce le privesc, și anume organele silvice vor face paza și administrația pădurei propriu zise, iar organele primăriei – administrarea și paza lucrărilor de agrement.
În același timp, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Primăria Comunei Pitești, ca o compensare, cedează în plină proprietate, liber de orice sarcini și servituți, Administrației Casei Pădurilor Statului, prin Direcția VI-a Regională Silvică Pitești, un teren în suprafață de 1435 mp”.
Primarul Teodor Bachide a cerut Direcției Silvice și Ministerului Agriculturii ca și restul pădurii să fie cedat Piteștiului
Patru ani mai târziu, Primăria Pitești, prin actul nr. 3735 din 9 iunie 1947, s-a adresat Direcției Regionale Silvice Pitești. „Întrucât amenajarea unui parc nu se poate face decât dacă întreaga pădure va fi afectată Primăriei, care intenționează să transforme o parte din pădure în grădină zoologică cu animale sălbatice și să construiască chioșcuri, alei, un hotel turistic etc., vă rugăm să binevoiți a dispune intervenția Dvs. la Casa Pădurilor Statului, pentru cedare către Primăria Pitești și restului de cca. 250 ha din pădurea Trivalea”, se arată în documentul semnat de primarul de atunci, Teodor Bachide (edil în perioada 1946-1949), și secretarul Vladimir Bușilă.
Direcția Regională Silvică Pitești răspunde primăriei, în 19 iunie 1947: „cu onoare vă rugăm să binevoiți a motiva cererea pe temeiuri legale pentru a se putea interveni către instanțele superioare în vederea soluționării cererii cât mai grabnic, astfel cum sunt interesele Dvs. și arătați că este cazul” și semnează directorul regional, ing. consilier silvic.
Ulterior, pe 5 iulie 1947, primarul Teodor Bachide s-a adresat și Ministerului Agriculturii și Domeniilor cu adresa nr. 4043, care conține aceeași rugăminte ca mai sus.
„Prin ordonanța încheiată la 22 Decembrie 1943, Casa Pădurilor Statului a cedat Primăriei Pitești, în vederea construirei unei păduri de agrement, o porțiune de pădure în suprafață de 165 ha din pădurea statului Trivalea. Realizarea acestui scop în bune condițiuni nu este posibilă decât dacă întreaga pădure va fi afectată primăriei, care intenționează să transforme o parte din ea în grădină zoologică cu animale sălbatice și să construiască chioșcuri, alei, un hotel turistic etc.
Deaceia, având în vedere dispozițiunile art.1 alin. d. din legea pentru pădurile de protecție (Monitorul Oficial Nr. 94 din 20 Aprilie 1935), vă rugăm să bienvoiți a dispune convocarea Comisiunei speciale a județului Argeș, prevăzută de art. II din aceiași lege, pentru a determina cedarea către Primăria Pitești și restului de circa 250 ha. din pădurea statului Trivalea”.
Citește și Politicienii îşi dau la gioale cu Pădurea Trivale!
Actele prin care Primăria Pitești e proprietară pe 26 ha de la persoane fizice încă din 1906
Am relatat, în ediția trecută, că Primăria Pitești e proprietară încă din 1906 pe 26 ha și 3094 mp din Pădurea Trivale.
Vă prezentăm și legea prin care s-a cedat „comunei Pitesci o suprafață de 11 hectare, 9000 m.p. din pădurea Statului Trivalea, județul Argeș”. Pădurea era formată din poieni și stejar cu rășinoase. Actul arată că „Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor este autorisat să cedeze gratuit comunei Pitesci o porțiune de 11 hectare, 9000 m.p. din pădurea Statului Trivalea, pentru a-l transforma în parc, cu situația și vecinătățile arătate în planul alăturat. Comuna Pitesci va ține această pădure totd’a-una în bună stare și nu o va putea distruge prin tăiere ori pășunare”. Această lege a fost votată de Adunarea Deputaților în ședința din 6 martie 1906 și s-a adoptat cu unanimitate de 60 voturi. Apoi, legea s-a votat în ședința de Senat din 7 martie 1906 și s-a adoptat cu unanimitate de 34 voturi. A fost promulgată în ziua de 12 martie 1906 prin Înaltul Decret Regal Nr. 1315 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 280/906.
Enumerăm și actele de vânzare-cumpărare pentru restul suprafeței. Există act de vânzare-cumpărare a 4 ha și 6702 mp, autentificat la Tribunalul Argeș, cu nr. 776/1938, în baza deciziei Consiliului Local al Primăriei Pitești din 23 septembrie 1935, care a declarat de utilitate publică proprietatea de mai sus, cumpărată în schimbul sumei de 373.616 lei; act de tranzacție din 5 februarie 1910, autentificat la Tribunalul Argeș, cu nr. 152/1910, pentru mărirea parcului Trivale prin cumpărarea dreptului de proprietate pentru Cimitirul catolic de la cele trei confesuni: catolică, calvină și luterană, în schimbul sumei de 6000 lei; act de tranzacție din 6 februarie 1908, autentificat la Tribunalul Argeș, cu nr. 571/1908, prin care orașul Pitești cumpără dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren mai mare de un pogon de la o persoană fizică, în schimbul sumei de 350 lei; act de schimb autentificat la Tribunalul Argeș, cu nr. 779/1916, între primărie și o persoană fizică care a dat o suprafață de 4744, 90 mp pădure din Trivale și a primit un teren tot în Pitești, în suprafață de 5248 mp.
Procesul verbal care atestă dreptul de proprietate al Piteștiului pentru cele aproape 27 de hectare este întocmit în data de 7 martie 1940, de avocat Marin Constantinescu – ajutor de primar, Nicolae Ionescu – secretarul primăriei și arhitect Eugen B. Ivanov, șeful Serviciului Tehnic comunal, care s-au dus la fața locului. Seria dezvăluirilor va continua.
Citește și Când Robin Hood-Perianu apără Pădurea Trivale fugind de justiţia din Argeş
0 Comentarii