În Argeș, de 14 ani încoace, are loc un proiect de arhitectură aplicată, denumit Școala de la Bunești. S-a clădit într-o poiană de pe Valea Vâlsanului, în comuna Mălureni, în prelungirea satului Zărnești. Este locul unde profesori, studenți și meșteri locali realizează clădiri din materiale tradiționale, care au diferite funcțiuni, de locuire, de studiu. Atelierele desfășurate în serii, în fiecare vară, oferă și prelegeri pe diverse teme. Tabăra este o inițiativă a dr. arh. Ana-Maria Goilav și a prof. dr. Petre Guran, istoric bizantinolog.
În 2018 am scris prima dată despre proiectul inedit din Argeș. Atunci aminteam despre clădirea circulară care adăpostește camere și o curte interioară. De curând, dr. arhitect Ana Maria Goilav ne-a povestit care sunt cele mai recente realizări ale acestui campus de arhitectură.
„Am început în 2008 și, sub forma atelierelor experimentale cu arhitecți, ingineri de structură, deci profesioniști care vin din mediul universitar și alături de meșteri, cunoscători ai științei practice, am reușit să ridicăm mai multe structuri, dedicate materialelor naturale: pământului; cărămizii produse artizanal, tot în Argeș, la Domnești; pietrei, pe care am adus-o de la mare distanță, dintr-o carieră de la Onești; lemnului, care, în mare parte, vine din pădurea învecinată. Astfel, au apărut, pe lângă clădirea circulară care sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să adăpostească camerele studenților rezidenți ai campusului, trapeza, adică un loc de reuniune, acoperit de o boltă de cărămidă, locul unde obișnuim să luăm masa împreună; o bucătărie de vară, sub forma unui pavilion de lemn, acoperit cu o învelitoare de piatră și, foarte special, o casă cu structură de lemn și pereți din beton de cânepă, adică un bicomponent natural: un amestec de var local de la Câmpulung, cu puzderie de cânepă. De asemenea, vara aceasta am finalizat încă un pavilion, o anexă, pavilionul dușurilor, construcție în care am experimentat dulgherie japoneză, lucrând cu lemnul, iar pereții de închidere i-am construit din sticle reciclate cu mortar de pământ. Tot pământ local, argila din fundație”, ne-a povestit arhitecta.
Mai mult, aproape s-a finalizat bucătăria de piatră, pentru iarnă, depre care arhitecta precizează că a fost cel mai greu proiect, iar de Schimbarea la Față a Domnului, Școala de la Bunești a găzduit lansarea ultimului număr al revistei „Arhitectura”, revistă de tradiție în domeniu, prilej cu care s-au strâns peste 80 de arhitecți și persoane interesate de arhiectura cu materiale naturale.
Citește și Şcoala de la Buneşti. Locul unde arhitecţii trăiesc o lună departe de tehnologie
Au realizat un aparat uriaș de fotografiat
La școala din Argeș vin studenți din țară si din străinătate, arhitecți stagiari care se pregătesc pentru obținerea dreptului de semnătură, arhitecți profesioniști, dar și arhitecți din Argeș, întrucât parteneriatul cu Ordinul Arhitecților din Argeș e unul tradițional.
„În cea mai mare parte sunt studenți de la arhiectură, dar întotdeauna cei care se alătură din alte domenii conexe arhitecturii, în general arte plastice, chiar științe umaniste, filozofie, filologie, îmbogățesc experiența aceasta universitară, comunitară. Vara aceasta am avut un parteneriat cu secția foto-video a Universității de Arte București, care s-a materializat într-o stenopă, un aparat de fotografiat de dimensiuni mari, un cub cu latura de 2 metri, cu care chiar am reușit să facem fotografii ale peisajului. Deci, o cameră obscură de mari dimensiuni, amovibilă, pe care am construit-o împreună și cu care am reușit să producem primele imgini pe hârtie fotosensibilă”, a explicat Ana- Maria Goilav.
Citește și A început restaurarea casei din Nucşoara a Elisabetei Rizea
O școală de la Bunești în București, pentru copii
De trei ani, arhitecții au recreat Școala de la Bunești în centrul Bucureștiului, pentru copii. Iar primăvara, în luna mai, copiii de ciclu primar din București vin în Argeș, la Bunești, cu profesorii lor și petrec o săptămână în mijlocul naturii.
„Școala este în București, se conduce după toate valorile si principiile locuirii în pădure la Bunești, adică încercăm să aplicăm modelul acesta chiar în mijlocul Capitalei. Suntem în piața Victoriei, foarte aproape de Guvern, dar asta nu face imposibilă interacțiunea cu natura. Am imaginat un covor de frunze care acoperă integral curtea copiilor, am adus bușteni din pădurea de la Bunești, pe care ei îi folosesc ca pe un loc de reuniune, în jurul unei mese cu scaune improvizate astfel, și primăvara ne mutăm pentru o săptămână, și de acum cred că o să stăm mai mult, odată ce ne antrenăm, în pădure. Școala se mută în pădure, în Argeș, la Bunești”, a încheiat dr. arh. Ana- Maria Goilav (foto).
Citește și Protoieria Curtea de Argeș – „Campionii Bucuriei Sociale”, ianuarie 2022
0 Comentarii