Prima ediţie a Festivalului Caşcavalului a fost organizată la sfârşitul lunii septembrie în 2008, în satul Galeş. Manifestarea care a adunat toată suflarea comunei a ţinut două zile, sâmbătă şi duminică, la eveniment fiind invitaţi să participe 30 de producători de caşcaval şi alte brânzeturi, atât din comuna Brăduleţ, cât şi din localităţile învecinate şi din Siliştea, judeţul Sibiu. „Poftiţi la noi, pe culmi de deal,/Poftiţi, gustaţi din caşcaval/ Şi lăudaţi să fie/ Cei ce-ascund în el/ O trudă mare/ Şi un mare zel!” a fost motto-ul sub care s-a desfăşurat primul festival al Caşcavalului de Brăduleţ.

Prima ediție

Festivalul Caşcavalului s-a vrut a fi o manifestare menită să promoveze tradiţiile şi obiceiurile locului, elementul central al evenimentului fiind deliciosul produs în care sătenii din Brăduleţ sunt adevăraţi maeştri. Astfel, cei care au răspuns invitaţiei autorităţilor locale au avut parte atât de un festin al aromelor şi al gusturilor desăvârşite ale brânzeturilor produse în gospodăriile localnicilor, cât şi de o adevărată serbare câmpenească, cu o paradă a portului popular specific zonei şi spectacole de muzică populară susţinute de formaţiile locale – ansamblul ”Datina Păstorilor” din Galeş şi formaţia de fete a Căminului Cultural Brăduleţ – dar şi de artişti şi ansambluri folclorice din Curtea de Argeş, Sălişte (Sibiu), Mureş şi Sighişoara. Evenimentul s-a bucurat de un real succes şi a reprezentat o demonstraţie a hărniciei oamenilor acestor locuri, care scot din mâinile lor pricepute produse tradiţionale de excepţie. De altfel, personalităţile prezente la prima ediţie a Festivalului Caşcavalului şi-au exprimat unanim opinia ca marca de Brăduleţ să devină brand şi să-şi câştige celebritatea pe plan internaţional. A fost doar începutul, pentru că autorităţile locale şi-au propus ca Festivalul Caşcavalului să devină o tradiţie, care să se perpetueze an de an, asemenea deliciosului produs al cărui meşteşug locuitorii comunei Brăduleţ l-au transformat într-o adevărată artă.

Se desfăşoară timp de trei zile consecutiv în trei sate ale comunei

În anul 2012, evenimentul este reînviat în cadrul unui proiect de promovare a potenţialului turistic, tradiţional şi gastronomic al comunei Brăduleţ, cu scopul de a fi perpetuat, astfel încât festivalul să devină o manifestare anuală. Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ se desfăşoară timp de trei zile consecutiv, în trei sate ale comunei: Galeş, Brădet şi Brăduleţ. În fiecare zi a festivalului, satul care găzduieşte manifestarea îşi promovează propriile valori ce ţin de identitatea culturală locală. Producătorii din zonă au posibilitatea de a-şi expune produsele tradiţionale în cadrul standurilor expoziţionale, în vreme ce vizitatorii şi ceilalţi participanţi la eveniment pot descoperi bunătăţile preparate în gospodăriile sătenilor din Brăduleţ: caşcaval de casă, brânză de burduf, telemea, caşcaval din caş baschiu şi multe altele. În poienile ce găzduiesc manifestarea, meşterii satului se adună în atelierele meşteşugăreşti special amenajate, în care le oferă celor prezenţi la eveniment adevărate demonstraţii de talent şi îndemânare în arta tradiţională specifică zonei. În tot acest timp, Valea Vâlsanului răsună de glasurile artiştilor populari invitaţi la festival, printre ei nume mari ale folclorului românesc, iar formaţiile de dansuri uimesc asistenţa cu ritmurile frenetice ale frumoaselor jocuri populare. Printre artiştii prezenţi pe scenele din Galeş, Brădet şi Brăduleţ se numără şi formaţiile locale, momentele prezentate de artiştii locului fiind printre cele mai aşteptate de toată suflarea comunei şi de oaspeţii veniţi la Brăduleţ. La sfârşitul zilei, cerul se umple de stele, în cadrul unui alt spectacol, de această dată un spectacol al luminilor, fiecare seară încheindu-se cu un foc de artificii.

Cașcavalul de Brăduleț – natural și delicios

Caşcavalul de Brăduleţ se produce astăzi după reţete străvechi de zeci de ani, transmise cu grijă din generaţie în generaţie, în peste 100 de gospodării din comuna Brăduleţ. Natural şi delicios. Aşa îl descriu toţi cei care, fie şi o singură dată, au gustat din produsul gastronomic care se confundă astăzi cu identitatea şi renumele naţional al zonei. Caşcavalul de Brăduleţ se numără printre cele 162 de produse tradiţionale propuse de România Comisiei Europene în vederea obţinerii protecţiei mărcilor. Demersul european are ca scop protecţia respectivelor mărci care în acest fel nu mai pot fi fabricate sub această denumire în niciun stat membru UE şi dobândesc, în plus, o consacrare internaţională, cu toate consecinţele de rigoare pentru dezvoltarea producătorilor autohtoni şi atragerea investitorilor sau a turiştilor. Caracteristic procesului de producţie a caşcavalului este faptul că acesta se desfăşoară în două faze distincte. În prima fază se produce caşul pentru caşcaval (numit şi caş baschiu), iar în faza a doua se produce caşcavalul propriu-zis. Reţeta de bază, aşa cum ne-au descris-o producătorii locali, presupune următoarele etape, fiecare având, evident, dichisul şi secretele ei. În laptele de vacă se pune cheag, amestecându-se bine şi lăsându-se la coagulat. Din zerul rezultat se păstrează doar jumătate, care se înfierbântă până la 80 de grade şi se toarnă peste amestecul iniţial. Se lasă la scurs aproximativ 12 ore, rezultând caşul baschiu. Peste caşul baschiu maturat şi tăiat bucăţi se toarnă janţ (apă fierbinte cu sare). Se amestecă, rezultând o pastă peste care iarăşi se mai toarnă janţ şi se aşază în forme. Se lasă 12 ore, se repune în saramură, după care se usucă la ventilaţie şi abia apoi se pune la fum. Cel mai scurt timp pentru producerea unui caşcaval de Brăduleţ este de nouă zile, iar acesta rezistă aproximativ 6 luni. Caşcavalul de Brăduleţ este o adevărată revoluţie a gustului şi, de regulă, se serveşte ca atare, fie sub formă de sandvişuri, în salate sau platouri alături de alte aperitive, fie în diverse preparate culinare: paste, umpluturi, gratinaje etc.

Charles de Gaulle a gustat caşcavalul de la Brădet

Vestea despre gustul desăvârşit şi aroma inconfundabilă a caşcavalului produs în satele comunei Brăduleţ a ajuns departe. În 1969, la Salonul Internaţional al Alimentaţiei (SIAL), printre numeroasele produse prezente la standul românesc al expoziţiei s-a numărat şi caşcavalul produs de un sătean din Brădet. Ajuns în faţa standului României, preşedintele Franţei, Charles de Gaulle, a gustat doar două produse specifice ţării noastre: caşcavalul de la Brădet şi cabernetul de Sâmbureşti. Produsele degustate de preşedintele de Gaulle nu au fost alese însă întâmplător, şeful statului francez fiind informat în prealabil despre cele mai gustoase produse tradiţionale ale fiecărei ţări prezente la expoziţie. Emil Teodorescu, reprezentant al agriculturii argeşene în delegaţia României, povesteşte că preşedintele Franţei a zăbovit destul de mult în faţa produselor noastre tradiţionale, fiind extrem de încântat de gustul caşcavalului. După ce Charles de Gaulle a trecut la standul următor, distribuitorii prezenţi la salonul internaţional s-au arătat interesaţi de încheierea unor contracte cu producătorul român al caşcavalului de la Brădet. A fost, practic, imposibil, întrucât acesta era un simplu ţăran, iar producţia realizată în gospodăria proprie era prea mică.