Învățământul argeșean se confruntă cu una dintre cele mai ample reduceri de personal din ultimii ani, după aplicarea Legii nr. 141/2025, cunoscută public drept „Legea Bolojan”. Măsura a dus la dispariția a sute de posturi didactice, afectând atât mediul rural, cât și urban, într-un context național deja tensionat.
Argeșul, printre județele lovite direct: 143 de suplinitori dați afară
Datele oficiale arată că, în județul Argeș, 437 de posturi didactice au fost desființate în anul școlar 2025–2026. Măsura a fost aplicată fără diferențiere între orașe și sate, lovind școli deja vulnerabile din mediul rural, dar și unități de învățământ urbane. Concret, au fost eliminate 174 de posturi de la oraș și 263 de posturi din mediul rural.
Consecința imediată: 143 de suplinitori au rămas fără loc de muncă, contractele acestora încetând de drept la finalul anului școlar precedent. Alte 361 de posturi erau ocupate de personal didactic încadrat în regim de plata cu ora. Pentru multe școli, asta înseamnă catedre incomplete, discipline comasate și o presiune suplimentară pe profesorii rămași.
Suplinitorii, primii sacrificați în noua arhitectură bugetară
Argeșul nu este o excepție. La nivel național, aproape 2.500 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată și-au pierdut posturile, alături de peste 13.500 de norme la plata cu ora. Documentele Ministerului Educației arată clar că reducerea nu vizează doar posturi libere, ci și posturi ocupate efectiv cu personal.
Ministerul justifică situația prin cadrul legal: contractele pe perioadă determinată și cele la plata cu ora încetează automat la final de an școlar. Însă pentru școli, mai ales pentru cele din mediul rural, această „încetare de drept” înseamnă lipsa profesorilor de specialitate la început de an.
Capitala conduce clasamentul tăierilor
La nivel național, Bucureștiul este în fruntea listei cu cele mai multe posturi didactice desființate – aproape 1.000, urmat de Iași (632), Constanța (615), Cluj (518), Galați (506), Prahova (504) și Bacău (441). Argeșul se înscrie astfel într-un top nedorit al județelor afectate, situându-se pe locul 8.
Datele provin dintr-un răspuns oficial al Ministerului Educației la o interpelare parlamentară privind impactul reducerii celor 14.048 de posturi din învățământul preuniversitar de stat.
Guvernul estimează aproape 2,5 miliarde de lei economisiți, până la finalul anului 2026, prin reducerea personalului din învățământ. Însă documentele oficiale nu conțin nicio analiză privind efectele asupra elevilor, disciplinelor afectate sau asupra școlilor din zonele defavorizate.
Reducerea posturilor didactice vine într-un context deja dificil: creșterea normei didactice, comasarea școlilor, diminuarea burselor, scăderea plății cu ora și amânarea plății hotărârilor judecătorești câștigate de profesori. Puse cap la cap, aceste decizii riscă să afecteze grav calitatea actului educațional.
Iustina Harco-Burcea
0 Comentarii