Proprietarii, printre care şi Marie Fabra Brătianu (foto), solicită explicații Direcției Silvice Argeș, audierea unor martori și efectuarea unei cercetări la fața locului
Un litigiu privind revendicarea unor terenuri din zona Pădurii Trivale, aflat pe rolul Curții de Apel București, readuce în discuție istoricul proprietății asupra unor suprafețe de teren și documentele care ar putea lămuri regimul lor juridic. Într-o cerere depusă la instanță de una dintre părțile implicate se solicită expertize tehnice, verificări în arhive și documente de la mai multe instituții publice. Dosarul nr. 13815/280/2016 se află în faza de apel la Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă, a avut termen recent și a fost amânat pentru luna noembrie, În cauză figurează, între alții, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, precum și mai multe societăți comerciale și persoane fizice.
Ce se solicită instanței
Prin nota de probatoriu depusă pentru termenul din 17 septembrie 2026, Fabra Rovira Lebiez Marie Helene Francoise, nepoata lui Gheorghe Brătianu, în calitate de intimată-pârâtă, prin avocata Mirela Druță, solicită administrarea unor probe care ar putea contribui la clarificarea situației juridice și a istoricului terenurilor aflate în litigiu. Printre principalele cereri se numără efectuarea unei expertize care să stabilească exact amplasamentul și suprafața terenurilor, precum și dacă acestea se suprapun peste suprafețe incluse în amenajamentele silvice din diferite perioade. Documentul face referire la trei suprafețe, de aproximativ 22,36 hectare, 3,3 hectare și 7,14 hectare.
Potrivit cererii, identificarea acestora ar trebui realizată atât pe teren, cât și prin compararea documentelor cadastrale cu hărțile silvice istorice și actuale. Un alt punct important îl reprezintă stabilirea situației proprietății înainte de naționalizarea din perioada comunistă. Apărarea solicită verificarea documentelor care ar putea arăta dacă terenurile au aparținut statului, orașului Pitești sau unor proprietari particulari și, în cazul în care au trecut în patrimoniul statului, în baza căror acte s-a făcut acest lucru.
În susținerea solicitării sunt invocate două momente istorice: cedarea, în anul 1906, a unei suprafețe de 11 hectare și 9.000 de metri pătrați către oraș și convenția din 22 decembrie 1943, prin care ar fi fost cedate aproximativ 165 de hectare pentru constituirea unei păduri de agrement. Potrivit cererii, documentele aferente acestor operațiuni ar putea contribui la identificarea amplasamentelor și la reconstituirea evoluției proprietății asupra terenurilor. Verificarea efectivă a eventualelor suprapuneri și a regimului juridic al suprafețelor rămâne însă de realizat.
Amenajamentele silvice întocmite de Direcția Silvică Argeș, puse sub semnul întrebării
Unul dintre aspectele importante ridicate în document privește valoarea documentelor silvice în stabilirea dreptului de proprietate. Astfel, apărarea susține că simpla includere a unui teren într-un amenajament silvic nu ar trebui să înlocuiască verificarea actelor prin care acesta ar fi intrat în proprietatea statului. În acest sens, solicită analizarea amenajamentelor silvice succesive ale Unității de Producție II Trivale, începând cu cel din 1952 și până la cel actual. Se cere, de asemenea, verificarea evidențelor privind proprietatea, a documentelor cadastrale, a cărților funciare și a inventarului bunurilor din domeniul public al statului.
Prin aceste demersuri, partea solicită clarificarea unei întrebări esențiale pentru proces: dacă există documente care să ateste, pentru fiecare dintre suprafețele revendicate, modul concret în care statul ar fi dobândit dreptul de proprietate. Și celelalte părți au avut, la rândul lor, solicitări. Rămâne ca judecătorii să aprecieze relevanța probelor și efectele lor asupra soluționării cauzei.
0 Comentarii