Pendiuc vă salută din lift! Pe cei care puneți botul la vrăjelile și scrisorile lui de campanie electorală, scrise nu cu cerneală, ci cu lacrimi de crocodil. Pe mine nu, fiindcă nu-l voi vota! M-am săturat de o telenovelă cu parfum de colivă și duhoare de recidivă. Vă dați seama cum ar suna Scrisoarea III de Tudor Pendiuc? Primarul care a rezistat eroic în fața lui Baiazid de la Conarg până când acesta din urmă a clacat nervos și a aruncat în el cu o pungă plină ochi cu 4 miliarde șpagă. N-a avut săracul primar încotro și s-a predat, altfel îi lua sultanul ostatică fata și o ținea încuiată, alături de sacoșa cu bani, în cartierul rezidențial Quadra Place din București.
Problema cu Tudor Pendiuc e mai simplă ca o ecuație de gradul doi. Omul ține captiv un oraș de aproape 25 de ani și se victimizează la limita grețoșeniei. Piteștenii sunt de vină că l-a trimis DNA-ul în judecată fiindcă a luat șpagă și tot ei sunt de vină că s-a cuplat cu secretara, de s-a făcut de râsul nu doar al guberniei, ci al întregii țări. Aceiași piteșteni poartă pe umeri povara vilei sale cu lift interior, construită din sudoarea unui salariu de bugetar și tot ei sunt de vină pentru situația foarte probabilă în care instanța va decide că bugetul orașului, în dosarul de corupție Publitrans, a fost prejudiciat cu aproape 6 milioane de euro.
E chiar culmea ce (ni) se întâmplă! Tudor Pendiuc poftește la încă un mandat de primar, deși e destul de probabil ca peste nu foarte mult timp să primească unul, însă de altă natură și să lase primăria mai încurcată decât cea mai teribilă ocluzie intestinală. Cum se întâmplă de altfel în prezent, când, din cauza interdicțiilor derivate din controlul judiciar, Piteștiul a devenit un oraș fantomă condus de un primar de paie. Un primar care n-are voie să inițieze hotărâri de CL și nici să intre în contact cu două treimi din consilierii locali, bașca să ia legătura cu jumătate dintre șefii de servicii din primărie. Am explicat aproape băbește limitele în care poate evolua ca primar Tudor Pendiuc, asta spre a înțelege și alții ce poate face (mai exact ce nu poate face) în cazul în care va obține un alt mandat la finalul zilei de 5 iunie. Vom avea primar doar pe hârtie și o fantomă la primărie. Însă una destul de costisitoare, cu secretară și mașină la scară.
Cum am spus și la început, eu nu-l voi vota! Fiindcă nu sufăr de sindromul Stockholm, cel al victimei care ajunge cu timpul să-l simpatizeze pe cel care o ține în captivitate. Iar micile semne de bunăvoință ale acestuia, precum Fântâna Cântătoare, ca să mă rezum la un singur exemplu din arsenalul lui Tudor Pendiuc, să fie amplificate într-atât de mult încât să justifice lipsa oricăror perspective. De aceea eu, Gabriel Grigore, nu vreau să mai joc în acest film prost regizat de Tudor Pendiuc. Dumneavoastră puteți face ce doriți. Eu vă spun doar ce nu o să fac eu. Adică să-l votez.
Gabriel Grigore