Chestor picat pe înregistrări în „Dosarul Cheresteaua”

# Judeţul chelit de păduri. Baronii cherestelei, bătuţi cu… Varga. # Joia trecută, Lucia Varga, ministrul pădurilor, ne-a spus ceea ce ştiam deja: defrişările ilegale din nordul judeţului afectează siguranţa naţională. Ceea ce am tot scris în ultimul an începe să se confirme. Dosarul Cheresteaua se va lăsa cu ”victime” în rândul mafiei lemnului din Argeș, mafie care n-ar fi haiducit atâta amar de vreme, și încă pe profituri uriașe, dacă n-ar fi avut sprijin la cel mai înalt nivel politic și administrativ. Trei dintre faraonii pădurilor defrișate barbar în nordul județului Argeș, la pachet cu firmele pe care le dețin, sunt foarte aproape de a fi trimiși în judecată, motiv nu doar de disconfort, ci și de panică, pentru destule nume grele din politică, dar și din lumea celor cu epoleți. Întrebarea e dacă cei trei oameni de afaceri pe numele cărora se vor întocmi rechizitorii pentru evaziune fiscală, și nu numai, și care riscă ani grei de pușcărie, e vorba de Paul Andreescu de la SC Stania Bar SRL din Coșești, Ion Andrei, zis Brânză, de la SC Andris SRL din satul Gănești, comuna Pietroșani și  Ion Ghilencea de la SC Doi Brazi SRL din Pietroșani, se vor resemna că e foarte posibil să îmbătrânească după gratii sau vor începe, la rându-le, să ciripească. Despre ce? Despre camioanele cu bani pe care le-au pompat de-a lungul timpului în autorități, ca să închidă ochii la un business care a adus atingere siguranței naționale și care nu se putea derula fără sprijin la cel mai înalt nivel. 

Cifre ce fac dovada unui atentat la siguranța națională: 900 ha de pădure rase de pe fața pâmântului

De altfel, acțiunea de săptămâna trecută, de sub vârful Moldoveanu,  a Luciei Varga, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, tocmai asta a scos la iveală: un atentat la adresa siguranței naționale în date și cifre extrem de concrete. Circa 900 de hectare de pădure din județul Argeș, în principal proprietate privată, au fost rase de pe fața pământului și pe încă 1100 de hectare au avut loc tăieri necontrolate. Din cele 915 hectare despădurite, circa 60% au fost tăiate ilegal, cauzând un prejudiciu de circa 63 milioane lei (630 miliarde lei vechi, n.red). Tăierile au fost depistate începând cu luna octombrie a anului trecut în urma unor controale demarate de Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din cadrul IPJ Argeș, sub coordonarea procurorului de caz Marius Ștefan de la Parchetul Județean. Jurnalul a scris atunci despre cele 57 de percheziții din Coșești, Domnești și Pietroșani, dar și din alte zone precum Nucșoara, Vidraru, Cumpăna și Valea cu Pești. Tot ziarul nostru a dezvăluit atunci că de la unul dintre cei trei nași ai cherestelei -de la Ion Andrei, zis și Brânză, au fost confiscați nu mai puțin de 16 miliarde lei vechi în numerar, bani care erau ascunși în sobă. Dar, ca să revenim la acțiunea de săptămâna trecută a celor de la Ministerul Mediului, numai costurile de împădurire a suprafeței defrișate ilegal până acum sunt estimate la circa două milioane de euro.
Potrivit departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerul Mediului pagubele sunt următoarele:
– suprafețe de pe care arborii au fost tăiați în totalitate (despădurite) – 915 ha.
– volumul total de lemn: 368.000 mc, din care transportat pe baza unor cote de punere în valoare 162.000 mc, majoritatea de produse accidentale (există suspiciunea că aceste acte de punere în valoare sunt întocmite și autorizate la tăiere în afara prevederilor legale), potrivit instituției.
– volum tăiat și transportat ilegal – 206.000 mc, în valoare de 63 milioane lei.
– suprafețele despădurite sunt brăzdate de drumuri de exploatare pentru scoaterea materialului lemnos, executate pe pante de peste 30 grade (limita legală fiind de 25 grade). Aceste căi au fost construite fără respectarea prevederilor legale, au fost executate cu excavatoare și buldozere prin derocare, fiind un real pericol de destabilizare a versanților de pe care a fost tăiată și pădurea ce avea ca rol principal tocmai protejarea acestora împotriva eroziunii și avalanșelor. Pe lângă aceste pagube din fondul forestier proprietate privată a mai fost constatată tăierea a 4,5 ha din pădurea statului aflată în administrarea Romsilva prin Ocolul Silvic Domnești din Direcția Silvică Pitești.

Defrișările pun în pericol siguranța barajelor

De altfel, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a confirmat în cadrul vizitei de joia trecută, din Argeș, că tăierile au cauzat un dezastru ecologic. „Executarea exploatărilor a urmărit doar extragerea arborilor care prezintă valoare economică, suprafețele exploatate fiind în majoritate necurățate de resturi de exploatare, ceea ce este un real obstacol pentru viitoarele lucrări de împădurire. Toate aspectele din teren sunt un real pericol și pentru siguranța barajelor din zonă și a tuturor lucrărilor de corectare a torenților, prin colmatare și prin acumulări necontrolate formate din baraje de resturi de exploatare și arbori”, a explicat aceasta.
„Toate acestea au fost depistate începând cu luna octombrie 2012, când s-au efectuat controale în nordul județului Argeș, pentru descoperirea defrișărilor ilegale. În luna iunie 2013, la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură a făcut controale alături de polițiști din cadrul structurilor de investigare a fraudelor, polițiști criminaliști, jandarmi, cu asistența personalului silvic din cadrul OSP Valea Oltului. Aceste acțiuni au avut ca scop determinarea pagubelor create prin tăieri ilegale și prin neconstituirea fondului de conservare și regenerare a pădurilor. Având în vedere amploarea dezastrului, a fost nevoie de un efort uriaș pentru cuantificarea pagubelor, deoarece în afară de munca din teren a trebuit să fie cercetate și actele de punere în valoare și amenajamentelor”, se arată într-un comunicat emis de Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerul Mediului.

Despăduririle ilegale, probate prin imagini din satelit

Întrucât suprafața despădurită era foarte mare, pagubele s-au determinat cu ajutorul imaginilor satelitare. „Singura soluție practică a constituit-o determinarea suprafețelor afectate prin utilizarea imaginilor satelitare și ortofotoplanurilor satelitare create pe baza acestora, suprapuse pe planurile silvice executate în sistem de proiecție Stereografic 1970, pe care să se facă identificarea suprafețelor de pe care vegetația forestieră a fost tăiată și din care să reiasă cu certitudine legalitatea sau ilegalitatea exploatărilor. Sistemul de raportare SUMAL (n.r. un sistem electronic de monitorizare a lemnului) a scos în evidență prin comparare volume de materiale lemnoase ce au fost introduse în circuitul economic fără acoperire legală, ceea ce dovedește utilitatea acestui sistem”, explică reprezentanții ministerului.
Potrivit instituției, aceste prejudicii au fost posibile prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu conform legii, în primul rând din partea personalului silvic de la Ocolul Privat Valea Oltului, dar și de la celelalte ocoale din sistemul Romsilva și de la ITRSV Ploiești. „Au fost constatate abateri de la Norme de regim silvic ale personalului de la ITRSV Ploiești, personalului silvic din administrație de la Ocoalele Silvice Domnești, Vidraru și Mușetești din Direcția Silvică Pitești, personalului silvic de la Ocolul Silvic Privat Valea Oltului. Toate aceste abateri și pagube sunt instrumentate în cadrul unor cercetări penale în desfășurare”, se mai arată în comunicatul ministerului. Valoarea de reîmpădurire a acestor suprafețe este de aproximativ 2500 euro/ha, adică un total de circa 2,28 milioane de euro. Ca să vă faceți o idee, mărimea suprafeței defrișate ilegal de către cei trei baroni ai cherestelei echivalează cu jumătate din suprafața Piteștiului.

Interceptare surpriză: un naș al cherestelei îl sună pe un chestor să-i ceară un elicopter

Am prezentat mai sus datele strict oficiale date publicității până acum. Neoficial, se vorbește că pe înregistrări apare o convorbire foarte interesantă, aproape ultimativă, între unul dintre nașii cherestelei cercetați în dosar și un chestor de poliție argeșean. Omul de afaceri i se adresează pe numele mic înaltului oficial și îi cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât să-i trimită de urgență un elicopter al M.A.I deoarece îi arde pădurea. Dialogul a fost interceptat în contextul incendiilor de vegetație din Făgăraș, din anii trecuți, în care au ars suprafețe însemnate de pădure din nordul județului. Respectivul naș al cherestelei era îngrijorat de faptul că incendiul, care făcuse deja prăpăd, se apropia cu repeziciune de pădurea pe care o deținea el și care risca astfel să se facă scrum. Convorbirea trădează o relație de intimitate între cei doi, care, coroborată cu tupeul incredibil al omului de afaceri, nu poate decât să dea de gândit, la o analiză mai atentă, la natura relației dintre cei doi. Cu atât mai mult cu cât s-a vehiculat, la un moment dat, chiar ipoteza unor mâini criminale în cazul incendiilor din munții Făgăraș. Conform acestei ipoteze, ele ar fi fost provocate pentru a șterge urmele defrișărilor ilegale, pe de o parte, dar și pentru a masca absența oricărei intenții de reîmpădurire din partea celor care au exploatat pădurea, așa cum cere legea, pe de alta.  De altfel, și ministrul Lucia Varga vorbește de ”neconstituirea fondului de conservare a pădurilor”, ceea ce în traducere liberă exact asta înseamnă, lipsa oricărei intenții de reîmpădurire. Ba chiar avansează și o cifră privind ”valoarea de reîmpădurire a acestor suprafețe”, la circa ”2,28 milioane de euro”. După cum se vede, lucrurile și așa sunt grave dacă ne luăm doar după cum au fost ele prezentate oficial. Însă dacă le analizăm și mai în profunzime descoperim că sunt apocaliptic de grave. Acesta e și motivul pentru care, din dosarul mamă, cel al evaziunii de 18 miliarde lei, cuantificate până acum, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, conduși de prim procurorul Daniel Vișan, au disjuns și altele. Și probabil că surprizele nu vor întârzia să apară.
Gabriel Grigore 

***

Prim procurorul Daniel Vişan, despre complexitatea Dosarului Cheresteaua: ”Sincer, uneori mă sperii şi eu de ce am găsit acolo”

Practic, operațiunile complexe din „Dosarul Cheresteaua”, continuate în vână de către procurorii de la Parchetul Argeș, confirmă, pe măsura trecerii timpului, ceea ce prim-procurorul Daniel Vișan anticipa în Jurnalul de Argeș, încă din luna mai a acestui an: „Acolo e vorba de o complexitate atât de vastă încât, sincer, uneori și eu mă «sperii» cam cât o să dureze până la urmă și cam câte dosare se vor disjunge din ce-am găsit acolo. Pentru că, pe lângă tăieri ilegale, exploatare ilegală și evaziune fiscală, care sunt principalele tipuri de infracțiuni în cauză, se pune problema răspunderii celor ce au dus la producerea prejudiciului respectiv. Și mă refer aici la angajarea factorilor de răspundere. Pentru că avem, pe de o parte, făptuitorii, care sunt de mai multe categorii, începând de la tăietorul care a defrișat la ordin, fără să conștientizeze prea mult ce face, și până la proprietarul, aparent sau de drept, al pădurii. Avem apoi angajații Ocolului Silvic sau, mai bine zis, cei cu răspundere în privința ocrotirii fondului forestier, de la un cap la altul, mergând până la ITRSV Ploiești.”
Cu aceeași ocazie, descriind tabloul general al dezastrului forestier, prim procurorul  de la Parchetul Județean vorbea și despre constatarea unor infracțiuni conexe, de genul celor privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor. „Arme găsite la percheziție sau braconaj, comis în zonă, cam în aceeași perioadă, și cu aceiași «actori»”, ne spunea Daniel Vișan. Iar săptămâna aceasta, procurorul Marius Ștefan, șeful Secției de Urmărire Penală și cel care instrumentează deja celebrul „Dosar Cheresteaua”, ne-a confirmat ce ne spunea prim procurorul Vișan încă din luna mai,  anume că „persoane care au legătură cu dosarele de evaziune fiscală sunt urmărite penal pentru fapte de braconaj, cercetările sunt aproape finalizate, iar dosarele cauzelor sunt aproape de faza prezentării materialului de urmărire penală. Desigur, se vor face și disjungeri.”
L-am întrebat pe procurorul Marius Ștefan și dacă s-au făcut sau se fac presiuni asupra anchetatorilor din acest dosar. „Presiuni nu se poate spune că se fac. Noi oricum ne vedem de treabă, ne facem treaba. Am vizat principalii agenți economici din zonă care încălcau legea. Mai sunt în zonă și agenți economici mai mici, dar aceștia trei sunt cei cu prejudiciile cele mai grave. Ei pot spune ce vor, inventează fel și fel de motive… Dar noi ne vedem de treabă.”, ne-a răspuns procurorul de caz.
Adriana Gândilă

***

Sunt şi voci care vorbesc despre un joc dublu al ministrei pădurilor. Ioana D’arc a silviculturii nu este decât o Lucica D’arc a imaginii

Există totuși și voci care susțin că acțiunile zbuciumate din punct de vedere mediatic ale ministrei Lucia Varga nu sunt altceva decât o lovitură ipocrită de imagine. Prin care cea care vrea să pară un fel de Ioana D’arc a silviculturii nu urmărește decât să-și ridice cota politică, exploatând abil mega-scandalul care va urma în urma anchetei desfășurate de Poliție și Parchet.

Conform unor surse avizate, scandalul va bubui foarte curând, trăgând după sine persoane influente nu doar din silvicultura județului, ci și din structura ITRSV-Ploiești (se vorbește și de iminenta detronare a șefului acestei structuri, Sever Stanciu, recunoscut pentru abilitatea sa de supraviețuitor în toate regimurile politice), ba chiar și din minister ori din sfere înalte ale politicii. Altfel spus, ca să se pună la adăpost de eventualele neplăceri cauzate de bomba care va exploda, poate chiar și în propria curte, Lucia Varga a luat-o cu Doamne ajută, tocmind ziariștii pe teren ca s-o vadă în acțiune, cum tună și fulgeră la vederea defrișărilor industriale făcute în nordul județului și care se puteau vedea, la propriu vorbind, și din satelit. Defrișările sunt reale și chiar apocaliptice, numai că ele au fost descoperite după o muncă de Sisif depusă de procurorii de la Parchetul Județean și de ofițerii de la Investigarea Fraudelor, în niciun caz de Lucia Varga, cea care n-are absolut nici un merit deosebit în speța de față. De altfel, cei care se îndoiesc de onestitatea atitudinii de justițiară a ministrei aduc ca argument o altă vizită făcută în Argeș, acum vreo 6 luni, de Lucia Varga. Și atunci a început să tune și să fulgere la modul că așa nu se mai poate, de mâine vom trimite controale, de mâine vom face rapoarte, sesizări penale, ca să defrișăm mafia de la rădăcină, cum s-au defrișat și bietele păduri. Dar, ce să vezi! La scurtă vreme, aceeași Lucia Varga participa la Vâlcea la o ședință cu primarii, unde președintele PNL local, senatorul Cristian Buican, coleg de partid cu Varga, parcă a vrăjit-o pe ministră tăindu-i brusc elanul în ce privește jihadul silvic din Argeș, știut fiind că la noi în județ au anumite interese și niște oacoale silvice din județul vecin. De-o fi una, de-o fi alta, cert este că după vizita bombastică a Luciei Varga de atunci, nu s-a mai auzit nimic de acele controale și represalii nemiloase promise, ba, mai mult, cică rapoartele rezultate nici n-ar fi măcar semnate pe la minister. Dacă așa stau lucrurile, iar ministra nu face decât joc de glezne, prinzând din zbor o problemă de care știa dinainte c-o să bubuie urât, doar ca să pară că ia măsuri și să își ridice cota politică, atunci Ioana D’arc a silviculturii devine doar Lucica D’arc a imaginii.
M. BĂDESCU

***

Cea mai bună apărare e atacul…. Sever Stanciu, şeful ITRSV Ploieşti: „Ne râd în faţă şefii de ocoale”

După vizita fulger din Argeș, ministrul delegat pentru Păduri, Lucia Varga, a cerut demisia şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ploieşti, Sever Stanciu. Motivul? Acesta nu a dispus controale, așa cum ar fi trebuit, în condiţiile în care aproape o mie de hectare de pădure din județul nostru au fost defrişate fără acte. „Sunt  inspectorate care nu realizează un control eficient, şi mă refer la ITRSV Ploieşti, şi am cerut detalii despre neimplicarea inspectoratului în furtul de lemn din judeţul Argeş. Am constatat că, în Argeş, raportul de control înaintat acum este bine întocmit şi, din păcate, real. El a fost făcut chiar în acest an, în urma unui control derulat în judeţul Argeş de către ITRSV Cluj și ITRSV Braşov, împreună cu Poliţia Română şi cu Parchetul Argeş. Am cerut demisia inspectorului şef al ITRSV Ploieşti, Sever Stanciu, iar dacă acesta refuză să îşi dea demisia, voi convoca, săptămâna viitoare, comisia de disciplină pentru analiza faptelor constatate în raport. Raportul stabileşte şi fapte de natură penală”, a concluzionat Varga. Răspunzând întrebărilor Jurnalului de Argeș, Sever Stanciu, șeful ITRSV Ploiești,  cel către care se îndreaptă degetul acuzator al ministrului, spune, la rându-i, că a prezentat mai multe rapoarte și informări cu privire la situația de fapt și vorbește despre mai mulți vinovați care au dus la măcelul forestier din pădurile Argeșului. Vorba ceea, cea mai bună apărare e atacul…

„Nu ITRSV este singurul vinovat!”

# Domnule inspector șef, sunteți identificat de către doamna ministru Varga, drept unul dintre vinovați în perpetuarea acestei situații dezastruoase.
– Da, a fost doamna ministru acum, dar au mai fost și alții, în anii trecuți. Este vorba de o speță veche fiindcă tăierile s-au făcut în 2011, începutul lui 2012. A trecut un an de când Poliția a făcut percheziții acolo și, de atunci, nu s-a mai tăiat un arbore. Dar doamna ministru a venit în aceeași zonă. Așa a considerat dumneaei.     
# Totuși, nu puteți nega situația dezastruoasă…
– Singurul lucru care se mai poate face acolo este să se reîmpădurească, iar lucrările au fost deja demarate. Se fac operaţiuni de curăţare, se scoate tot materialul infestat şi se reîmpădureşte, lucru care deja a început. Sunt împădurite deja 30 de hectare în această toamnă. Avem acolo 4 echipe de împăduriri care fac curăţări şi împăduriri, însă doamna ministru a trecut pe acolo şi nu le-a întrebat nimic.
# Se pare că reîmpăduririle astea ne costă vreo 2 milioane de euro.
– Nu ştiu cine a făcut devizul ăsta, că mie încă nu mi-a parvenit. Acum este un nou Ocol care asigură serviciile silvice acolo, este vorba despre OS Codrii Verzi pentru doi dintre proprietari. Pe cel de al treilea încă îl somăm şi îl notificăm să treacă de la OS Valea Oltului, căreia i s-a retras licenţa şi care, din punctul nostru de vedere, este singurul responsabil pentru ce s-a întâmplat acolo pentru că ei au dat toate documentele de tăiere.
# Proprietarii sunt de acord?
– Nu ştiu dacă toţi proprietarii şi-au dat acordul. Dar dacă nu şi-au dat, noi avem posibilitatea legală de a-i obliga să reîmpădurească, prin executare silită.
# Pe cheltuiala proprietarilor?
– Pe cheltuiala exclusiv a proprietarilor, da. Se fac nişte devize care vor constitui titlu executoriu pentru proprietari. Sunt nişte proprietari foarte bogaţi acolo, şi avem cum să îi executăm.
# Prin urmare, nu vă daţi demisia?
– La momentul ăsta, încă nu m-am hotărât. O să vreau să mai am o discuţie cu doamna ministru, după care o să văd ce am de făcut. Pentru gradul de neimplicare, eu sunt absolut de acord cu doamna ministru să mă ia de urechi. Am făcut ce am putut. Dar nu suntem principalii vinovaţi. Sunt cei care au fost puşi să păzească pădurea, care aveau contract şi care luau bani pentru chestia asta. Ocolul silvic a fost plătit de proprietari pentru asigurarea serviciului silvic şi a pazei. Ei sunt principalii vinovaţi! Insist asupra acestui aspect şi o să-mi susţin nevinovăţia până la capăt!
# Tot ministra Varga a declarat recent „Îmi pun întrebarea dacă nu sunt implicaţi şi politicieni în cazul de la Argeş”. Dumneavoastră ce aveţi de spus?
– Eu nu am avut nici un fel de presiune politică!
# Totuşi, este vorba despre 6000 de camioane cu lemne…Atât a calculat doamna ministru că s-a tăiat la ras de pe cele 900 ha defrișate.
– Ne-au luat prin surprindere cei de la ocolul silvic, recunosc și îmi asum această vină. Nu ne-am aşteptat ca o asemenea structură, pusă să păzească, să facă ce a făcut. Nu ne-am imaginat că aceste ocoale silvice o să semneze documente de tăiere.

“Nu avem altă putere, decât să dăm o amendă amărâtă de 10 milioane lei vechi”

# La ce ocoale silvice vă referiţi?
– Mă refer la Ocolul Silvic Valea Oltului, cel care, în 2012, nici măcar nu ne-a mai înştiinţat de autorizaţiile de exploatare pe care le-a emis. Au aprobat direct ei. Cele 6000 de maşini de care vorbeşte doamna ministru au plecat, deci, cu documente legale din punct de vedere al transportului, au avut avize. Că avizul a venit în urma unor aprobări de punere în valoare ilegale, asta este altceva. Ocolului Silvic Valea Oltului i s-a retras licenţa, deci nu mai funcţionează. Acelaşi lucru l-am cerut şi în cazul OS Clăbucet. Sunt aproape să expire cele 45 de zile în care trebuia să predea toate suprafeţele. A mai rămas una singură, aparţinând unui proprietar care este mai reticent, şi acolo a fost doamna ministru. Proprietarul se numeşte Andreescu din Coşeşti, iar firma se numeşte Stania Bar.
# Deputatul de Argeş Radu Vasilică, a făcut mai multe interpelări şi rapoarte către minister. Ce știți, vizita doamnei Varga a venit și ca urmare a acestor demersuri?
– Nu ştiu să vă spun. Eu sunt o persoană nedorită pentru că este foarte greu ca un judeţ care are o suprafaţă forestieră dublă, cum e Argeșul, faţă de celealte două din aceeași regiune, să accepte ca semnalul să vină de la Ploieşti. Totuşi, vizavi de interpelările domnului Vasilică, vă pot spune că am făcut rapoarte, am făcut informări, atât la dânsul, cât şi la doamna ministru. Avem controale la firme, am raportat, dar nu ne-am oprit doar la asta. Ultima măsură pe care am luat-o a fost aceea de înaintare către comisia de funcţionare a ocoalelor silvice a propunerii de retragere a autorizaţiilor ocoalelor silvice vinovate. Sunt lucruri grave, foarte grave. Sunt informaţii, rapoarte pe care le-am făcut şi le-am adus la cunoştinţa, atât a domnului deputat, cât şi a doamnei ministru.
# În concluzie, nu aveţi nimic să vă reproşaţi?
– Noi şi oamenii noştri, atât cât am putut, ne-am implicat cu personalul de care dispunem și cu baza materială pe care o avem. Ceea ce aş mai vrea să adaug e că, faţă de acum doi ani, legislaţia actuală nu ne mai permite să luăm nici o măsură cu ocoalele silvice private, în afară de o amendă amărâtă de 10 milioane de lei. Nu avem putere! Ne râd în faţă şefii de ocoale!
Alina Crângeanu