Simion Movilă îl anunţă din Pitești pe regele Poloniei că a înfrânt pe susţinătorii domnului Radu Şerban

La 1 noiembrie 1601, domnul Ţării Româneşti, Simion Movilă, a expediat o scrisoare din Piteşti prin care îl anunţă pe regele Poloniei, Sigismund III că ajutat de trupele polone, conduse de generalul Ioan Potocki, a înfrânt pe susţinătorii domnului Radu Şerban.

Profesorii au strâns bani pentru soldaţi

În vara anului 1877, cadrele didactice din Piteşti au decis să îi sprijine pe soldaţii argeşeni plecaţi pe front. Profesorii au organizat reprezentaţii teatrale din care au adunat suma de 300 de lei. Banii au fost depuşi la Prefectură, ca o contribuţie obştească în favoarea luptătorilor români de pe frontul din Bulgaria. Pe 13 noiembrie 1877, locuitorii Piteştiului au sărbătorit căderea Rahovei şi ulterior capitularea Plevnei.

Promulgarea legii jandarmeriei rurale

La 1 ianuarie 1893 este promulgată legea jandarmeriei rurale. Astfel, în Argeş se înfiinţează o companie de jandarmi, împărţită în plutoane şi secţii. Compania era comandată de un căpitan ajutat de un locotenent şi îşi avea sediul în prefectura judeţului.

S-a înfiinţat şcoala de sergenţi

În anul 1903 s-a înfiinţat în Piteşti şcoala de sergenţi. La aceste cursuri participau obligatoriu şi sergenţii majori, ofiţerii şi comandanţii din oraşele judeţului Argeş. Durata cursurilor era de trei luni. Într-un raport din 22 noiembrie 1922, comandantul poliţiei cerea primarului să prindă în buget o sumă de bani mai mare, în vederea sporirii numărului de sergenţi de oraş cu 40 de oameni. Poliţistul mai scria, în raport, că cei 83 de sergenţi existenţi nu pot să asigure o pază eficientă a oraşului, din cauza întinderii lui, dar şi a infractorilor care se înmulţiseră în Piteşti.

A luat ființă primul azil pentru cerşetori

Pe 6 decembrie 1908, la insistenţele poliţiei, în Piteşti i-a fiinţă primul azil pentru cerşetorii din oraş. Localul se afla pe strada Şerban Vodă şi pentru el primăria plătea 500 de lei anual. Prefectul a cerut primarului o listă  cu cei care au contribuit la înfiinţarea azilului pentru a le mulţumi şi a le face cunoscut că pe viitor, acesta va rămâne în îngrijirea şi conducerea primăriei. La bunul mers al acestei instituţii de binefacere, primăria a fost ajutată de un comitet de femei, care mai târziu s-a transformat în Societatea „Sprijinul Bătrâneţelor”.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)