Web Analytics

ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A CORUPȚIEI DESFĂȘURATE DE DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE ÎN ANUL 2021

de | 13.02.2022 17:50 | Actualitate, Dezvăluiri, Politica si Administratie

În ziua de 10 Februarie, în prezența domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, a avut loc, la sediul central din București, ședința prilejuită de prezentarea Analizei activităților de prevenire și combatere a corupției desfășurate de Direcția Generală Anticorupție în anul 2021.

Evenimentul s-a desfășurat cu participarea în sală, dar și în sistem videoconferință a unor invitați de seamă precum doamna Gabriela Scutea, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Doamna NICOLETA PAULIUC, președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, domnul PAVEL POPESCU, președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, Excelența Sa, domnul MANUEL LARROTCHA PARADA, ambasadorul Regatului Spaniei la București, Excelența Sa, domnul ALFREDO MARIA DURANTE MANGONI, ambasador al Italiei la București, dar și reprezentanți ai misiunilor diplomatice ai Republicii Moldova, Franța, Finlanda, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Serbia, Regatul Țărilor de Jos, Ucraina.

Citește și: Cum ieşim din această dilemă? Asistenta decedată de la Judeţean s-a internat fără Covid şi a murit de Covid

De asemenea, ne-au fost alăturireprezentanții instituțiilor partenere, atât din Ministerul Afacerilor Interne, cât și al unităților de parchet sau structurile cu care desfășurăm îndeaproape activități de colaborare, precum și polițiștii D.G.A. din structurile județene anticorupție.

În cadrul evenimentului, ministrul Afacerilor Interne a formulat o serie de considerații și aprecieri la adresa activităților D.G.A. care se prezintă astfel:

ACTIVITATEA DE PREVENIRE

Prevenirea corupţiei a avut ca principale obiective: consolidarea mediului de integritate, optimizarea politicilor preventive implementate, multiplicarea elementelor de cercetare științifică și includerea acestora în strategiile funcționale de perspectivă, creşterea transparenţei instituţionale, respectiv deschiderea către cetățeni și societatea civilă, precum și colaborarea cu alte entități cu atribuţii în prevenirea faptelor de corupţie.

Astfel, în calitate de instituție responsabilă pentru implementarea Planului de integritate, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, Direcția Generală Anticorupție a colectat datele necesare și a raportat către Secretariatul tehnic de monitorizare a SNA 2016-2020 Raportul narativ privind stadiul implementării măsurilor prevăzute în SNA 2016-2020, la nivelul MAI, evaluare aferentă anului 2020, Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare, la nivelul MAI, pentru anul 2020 și Situația incidentelor de integritate și măsurile adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat producerea incidentelor.

În ceea ce privește prevenirea corupției în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, în nul 2021, au fost realizate 4.434 activități de informare și instruire anticorupție (+128% comparativ cu anul 2020), la care au participat 52.627 angajați ai MAI (+103%), dintre care 9.313 manageri și 43.314 angajați cu funcții de execuție.

Citește și: „Am curaj să merg la poligraf cu deputatul Nicu Georgescu şi cu Gherghe, adjunctul IPJ Argeş”

Din analiza acestor valori rezultă că, în anul precedent, aproximativ 41% din personalul MAI a luat parte la aceste forme de pregătire anticorupție.

Ca urmare a politicilor preventive inițiate și transpuse în practică, au fost consemnate 212 situații în care funcționarii ministerului au sesizat D.G.A. atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunțat implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupție (+39%).

Acest nivel reflectă consolidarea unei culturi organizaționale la nivelul MAI bazată pe etică, integritate și responsabilitate.

Tot pentru consolidarea mediului de integritate, în anul 2021 a fost derulată o amplă Campanie națională de prevenire a corupției sub denumirea “M.A.I. etic, M.A.I. integru”. Ca scop prioritar, această campanie a urmărit conștientizarea personalului MAI, dar și a cetățenilor, asupra faptului că integritatea este responsabilitatea tuturor.

Activitatea s-a desfăşurat în intervalul mai 2021 – februarie 2022 (în prezent fiind pe final de implementare), fiind vizate și alte obiective, cum ar fi: încurajarea și promovarea conduitei bazate pe valori etice, comportamentele profesioniste demonstrate în activitatea curentă a colegilor noștri și implicațiile lor în menținerea unui climat organizațional bazat pe integritate și deontologie profesională.

În cadrul campaniei au fost derulate numeroase activități, respectiv întâlniri la sediile structurilor MAI sau în proximitatea zonelor în care-şi desfășoară activitatea personalul acestora, dezbateri tematice / întâlniri cu cetățenii care se adresează structurilor MAI (de ex.: ordine publică, poliție rutieră, investigarea criminalității economice, situații de urgență, jandarmerie, poliție de frontieră, eliberare permise de conducere sau înmatriculări vehicule etc.), seminare, întâlniri de lucru având tematică anticorupție și de integritate, cu reprezentanți ai instituțiilor partenere, administrației publice locale, organizațiilor neguvernamentale, elevi, studenți, cadre didactice etc, sesiuni interactive de proiecții de filme anticorupție etc., situații în care au fost distribuite materiale preventive constând în peste 15.000 afișe și 300.000 de flyere.

Citește și: Construire ilegală: DNA i-a interzis primarului din Iași, Mihai Chirica, să-și exercite funcția. Dosarul, pornit după o anchetă de presă

În contextul campaniei, pentru susținerea și promovarea mesajelor preventive au fost realizate spoturi video și audio, filme documentare de educației anticorupție, precum și materiale educative pe domenii profesionale distincte.

În registrul măsurilor de prevenire a corupției desfășurate în anul 2021 se situează și activitățile desfășurate în colaborare cu alte instituții publice. Astfel, în anul 2021 au fost organizate și desfășurate 883 activități de educație pentru promovarea integrității, la care au participat 89.454 de persoane (angajați MAI, cetățeni, elevi, studenți, elevi ai școlilor de șoferi, reprezentanți ai unor ONG-uri, asociații, ai mediului de afaceri sau alte categorii de persoane).

O atenție importantă s-a acordat domeniului de studii și proiecții anticorupție, context în care a fost continuată responsabilizarea structurilor M.A.I. cu privire la monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie în vederea asigurării eficienței activităților aferente managementului riscurilor de corupție de la nivelul acestora.

În acest scop, au fost realizate 253 de activități de instruire şi îndrumare a membrilor grupurilor de lucru pentru prevenirea corupției / consilierilor pentru integritate constituite la nivelul MAI, la care au participat 898 persoane. Aceste activități s-au finalizat prin întocmirea rapoartelor de monitorizare a riscurilor de corupţie aferente anului 2020 şi adoptarea registrelor revizuite ale riscurilor de corupţie pentru anul 2021.

Totodată, a fost elaborat Raportul anual de evaluare a incidentelor de integritate înregistrate la nivelul MAI, document transmis Secretariatului Tehnic al SNA. Precizăm că, în anul 2021 au fost comunicate și luate în evidență 50 incidente de integritate, cu 3 mai multe faţă de anul anterior. La acest punct se poate evidenția scăderea cu  40% (de la 185 la 111) a numărului de angajați MAI care au făcut obiectul incidentelor de integritate în intervalul supus analizei.

Citește și: VASILE BĂNESCU: “Amestecarea nătângă a religiei cu politica a făcut deja prea multe victime”

Raportul privind riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul structurilor MAI este un document prin intermediul căruia se urmărește prefigurarea unei imagini de ansamblu asupra probabilității de apariție în cadrul domeniilor de activitate din MAI, a cauzelor generatoare de vulnerabilități, precum și a măsurilor de prevenire / control care trebuie implementate la nivelul acestora.

Referitor la domeniul de cercetare a corupției, în intervalul analizat s-au desfăşurat activităţi de definitivare a cercetării cu privire la Diagnoza faptelor de corupție în care au fost implicați angajaţi ai MAI, (în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), prin care s-a vizat descrierea caracteristicilor acestui tip de infracționalitate, a dinamicii fenomenului, identificarea riscurilor de corupție specifice entităților MAI, precum şi formularea unor măsuri concrete de prevenire și/sau control.

În mod concret, întrucât prin intermediul cercetării științifice D.G.A. a contribuit definitoriu la adoptarea politicilor preventive, această zonă de preocupări profesionale va beneficia în continuare de o atenție deosebită.

CERCETARE PENALĂ

În situațiile în care demersurile preventive nu au avut efectul scontat la nivelul cadrelor MAI sau a cetățenilor, a intervenit capacitatea operațională de ripostă, iar aceștia au devenit subiecți ai actelor procedurale desfășurate de DGA sub supravegherea procurorilor specializați din cadrul structurilor de parchet.

Citește și: „Dl deputat Rădulescu mi-a povestit cum i-a pus să jure pe Biblie pe polițiștii Gherghe, Aioanei şi Ciolan că vor fi fideli PSD. Era şi Stelică Crăciun de faţă”

Astfel, în baza ordonanțelor de delegare dispuse, poliţia judiciară din cadrul DGA a efectuat acte procedurale sub directa coordonare a procurorilor de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau structurilor teritoriale ale acestora. De altfel, în scopul consolidării cooperării inter-instituționale cu structurile de parchet, în perioada analizată au fost organizate și s-au desfășurat 9 întâlniri de lucru între DGA și reprezentanții structurilor PÎCCJ, în cadrul proiectului „Dezvoltarea integrată a instrumentelor de luptă împotriva corupției – ANTICOR_INT”, finanţat din Fondul pentru Securitate Internă. În cadrul acestor dezbateri au fost discutate aspecte ale colaborării bilaterale, modalități de eficientizare a demersurilor comune și, nu în ultimul rând, perspectiva evolutivă a criminalității pe segmentul faptelor de corupție.

În instrumentarea dosarelor penale, realizată sub directa coordonare a procurorilor, se arată că, în perioada analizată, au fost consemnate 1.449 sesizări cu caracter penal înregistrate la nivelul structurilor unității (+19% comparativ cu anul 2020), care au fost înaintate structurilor de parchet.

Cadrele de poliţie judiciară ale D.G.A. au efectuat cercetări, conform ordonanțelor de delegare emise de procurori, în 2.221 dosare penale transmise parchetelor la finalizarea activităților procedurale dispuse (+27%). De asemenea, aferent intervalului vizat, au fost soluţionate 5.508 ordonanţe de delegare (+21% comparativ cu anul 2020).

Din punct de vedere al finalității actelor procedurale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară ai D.G.A., procurorii de caz au emis rechizitorii în 227 dosare penale, fiind înregistrate totodată 97 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei înaintate instanţelor de judecată (+3%).

Astfel, 255 lucrători MAI (+45%) au primit calitatea de suspect (176 pentru infracțiuni de corupție și 79 pentru alte fapte). De asemenea, alte 1.147 persoane (+27%) au dobândit aceeași calitate procesuală de suspect (758 suspecți pentru infracțiuni de corupție și 389 pentru alte fapte).

Totodată, 178 delucrători MAI au fost inculpați (+24%), dintre care 141 pentru infracțiuni de corupție și 37 pentru alte fapte, iar alte 668 persoane din afara MAI (+2%) au fost cercetate tot în calitate de inculpat (491 pentru fapte de corupție și 177 pentru alte fapte).

Din perspectiva măsurilor preventive dispuse, au fost arestate preventiv (inclusiv măsura arestului la domiciliu / reşedinţă) 182 persoane (+43%), dintre care 68 lucrători MAI (+79%).

Din analiza acestor indici rezultă faptul că, în conformitate cu ordonanțele de delegare emise de procurori, suspecții / inculpații / arestații din categoria persoanelor fără calitate specială, în marea lor majoritate, au făcut obiectul unor dosare care au legătură cu lucrătorii MAI.

Nu în ultimul rând, cadrele de poliţie judiciară ale DGA au pus în executare 604 mandate de percheziție,dintre care 187 au fost structuri ale aparatului propriu și 417 structuri subordonate.

În intervalul analizat, s-au desfășurat 97 activități de prindere în flagrant, ocazii cu care au fost depistate 114 persoane.

Citește și: România nu a transpus integral Directiva privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar

În cadrul eforturilor concentrate de a acționa pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și de verificare a modului în care sunt respectate normele legale incidente, pe parcursul anului anterior, D.G.A. a acționat consecvent în această direcție, inclusiv prin directa conlucrare cu alte instituții ale statului. Astfel, au fost efectuate cercetări în 51 dosare penale, în baza ordonanţelor de delegare dispuse de procurori, fiind cercetate 418 persoane.

         RELAȚII CU PUBLICUL

În anul recent încheiat, activitățile specifice ale DGA în domeniul relații cu publicul  au vizat ascendenţa indicelui de vizibilitate, precum şi asigurarea transparenței la nivel instituţional.

Astfel, au fost primite spre soluționare 3.285 petiţii (+28% comparativ cu anul 2020).

Totodată, au fost primite în audienţă 132 persoane (+6%), iar alte 941 persoane (+20%) au fost consiliate în afara programului de lucru.

         CALL-CENTER ANTICORUPȚIE

Această modalitate de sesizare a oferit cetățenilor o metodă facilă de comunicare și, în același timp, a constituit un mijloc de a promova unitatea și competențele acesteia în spațiul public.

Indicatorii consemnaţi în anul 2021 pe această linie arată faptul că s-au primit 24.591 apeluri (+10% comparativ cu anul 2020) la Call-center anticorupție 0800.806.806.

Totodată, în baza informaţiilor de interes operativ transmise de apelanţi au fost iniţiate 52 dosare penale (+30%).

În același context, ca urmare a apelurilor telefonice efectuate la Call-center anticorupție al DGA, au fost inițiate și derulate, cu celeritate, 13 acțiuni de prindere în flagrant.

CONCLUZII ȘI PRIORITĂȚI PENTRU ANUL 2022

Ținând cont de rezultatele obținute în anul anterior și obiectivele instituționale asumate, perspectivele pe termen mediu ale Direcției Generale Anticorupție sunt:

  1. Creşterea gradului de integritate a lucrătorilor MAI;
  2. Eficientizarea activităţilor de combatere a corupție;
  3. Îmbunătăţirea suportului material şi logistic necesar îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor care revin DGA;
  4. Îmbunătățirea managementului organizatoric;
  5. Creşterea gradului de pregătire a personalului propriu;
  6. Consolidarea colaborării cu celelalte instituţii angrenate în lupta anticorupţie, precum şi cu societatea civilă;
  7. Amplificarea activităţii de colaborare externă.

Citește și: Un pod în consolă: viaductul Tălmaciu, parte din Autostrada A1 Sibiu – Pitești

Din perspectiva exigenţelor anului 2022, prin îndeplinirea principalelor obiective asumate, se urmărește ca D.G.A. să contribuie într-o măsură cât mai mare la efortul general întreprins pentru prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI și al societății românești în ansamblul său.

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *