Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) răspunde acuzațiilor domnului Titi Aur, pentru a demonta campania de PR și lobby cu acoperire mediatică din această perioadă, care are ca scop obținerea unei lege pentru sine și pentru alți câțiva „specialiști în conducere defensivă” – aceștia nefiind acreditați ca atare de vreo instituție a statului. Cu toate acestea, se încearcă modificarea legislației pentru a scoate de la bugetul statului plata unor workshopuri cu 4 ore de teorie și 3 de practică, mai scumpe decât școala de șoferi pentru orice categorie de permis auto.
Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu are niciun fundament, dar pentru această lege se face lobby agresiv, de un an. Este ca la Radio Erevan: E adevărat că ne opunem finanțării din bani publici a cursurilor de conducere defensivă, dar nu sunt cursuri, ci workshopuri de o zi; nu devii mai competent și nici nu capeți abilități concrete; nu primești nici carnet special de conducător defensiv acreditat, nici măcar o diplomă acreditată, nu garantează nimeni că vor fi mai puține accidente, iar aparatele pe care faci „practica” nu sunt omologate.
Citește și:
- Dosar de moarte suspectă în cazul chestorului Dan Fătuloiu
- Minune de sărbători! Câmpulungul a primit 4,2 milioane lei de la bugetul de stat pentru spaţii verzi
Prin campanii de PR și prin Lobby se poate obține votarea unei legi, doar că în România, lobby este trafic de influență. Exact traficul de influență este unul dintre motivele pentru care factorii de decizie din instituțiile statului resping ceea ce ar trebui să fie legea conducerii defensive, pentru că, în lipsa unui fundament solid, cei care ar aproba introducerea obligativității unor cursuri nefundamentate conform tuturor standardelor legale și cu niște aparate neomologate, ar fi imediat acuzați de implicare în trafic de influență, deci ar putea plăti cu pușcăria, fiind vorba de bani de la bugetul statului care, practic, s-ar plăti pe niște workshopuri pe care până acum le-au făcut corporatiștii, din banii corporațiilor, iar de acum le-ar plăti statul, din bani publici.
Cursurile presupun altceva, în România. Trebuie să fie acreditate și să aibă un suport de curs foarte bine sistematizat și acreditat. Ceea ce promovează domnul Titi Aur, acuzând inclusiv factorii de decizie din Ministerul Transporturilor pentru respingerea acestui proiect, nu este decât un workshop de o zi, cu 4 ore de teorie și 3 ore de practică. Transferul de know-how e lăudabil, dar poate fi plătit de clienți, nu de la bugetul statului. Nu am înțeles în baza căror dovezi declară domnia sa că instructorii auto nu-i învață nimic pe cei care obțin permisul de conducere. Ar trebui să poată demonstra ceea ce declară public.
În această campanie de PR și lobby susținută mediatic s-a ajuns la articole de ziar în care se analizează salariul unui înalt funcționar care „se opune conducerii defensive”. Și noi ne opunem, dar nu așa cum încearcă să inducă eronat ideea domnul Titi Aur. Nu conducerii defensive, ci finanțării din bani publici a unor workshopuri care nu garantează în niciun fel obținerea unor competențe la finalul celor 4 ore de teorie și 3 ore de practică pe aparate neomologate conform legislației în vigoare.
Domnul Titi Aur este un adevărat profesionist în domeniul său, adică un foarte bun pilot de curse auto și un bun sfătuitor, dar nu este expert și în legislație, ar fi trebuit să fie și jurist. Domnia sa nu a explicat, în campania mediatică pe care o susține, cu scop de lobby pentru această lege, că nu este vorba despre cursuri echivalente cu cele pentru obținerea permisului de conducere, ci despre un training de o zi, care nu se poate echivala cu un curs acreditat conform standardelor naționale. Totuși, dorește finanțare de milioane de euro anual, din bani publici, și impunerea obligativității acestor așa-zise cursuri de conducere defensivă, pentru care ar avea monopol pe piață foarte puține afaceri, încălcând din start și Legea Concurenței.
În plus, nu există studii care să demonstreze că prin cursurile dumnealui de conducere defensivă a scăzut numărul accidentelor rutiere în România. Exemplele pe care le aduce ca argumente vin de la corporațiile care în ultimii ani și-au plătit aceste workshopuri pentru angajații pe care-i trimit în teambuilding. Omite să spună că unii dintre participanții la așa-zisele cursuri s-au și rănit în timpul exercițiilor pe aparatele neomologate – situație care deja ar fi trebuit să fie anchetată măcar de ANPC, dacă nu și de Parchet.
Citește și:
- Ultima oră! Fostul primar de la Corbeni, trimis în judecată de către DNA Pitești!
- Comisarul-şef Cristian Mihalcea continuă dezvăluirile: „Dacă PSD-ul va lua şefia Ministerului de Interne, ministru va veni Marian Neacşu, iar acesta îl va pune pe Florin Mocanu inspector-şef”
Fundamentarea legilor se face în baza unor studii reale, cu rezultate măsurabile și validate de instituțiile statului, nu pe povești și declarațiile clienților din corporații. Expunerea de motive pentru o lege care să introducă obligativitatea unor cursuri de conducere defensivă trebuie să conțină statistici clare și concluzii din care să reiasă că în urma acestor cursuri (mai întâi ar trebui să fie definite drept cursuri) șoferii capătă abilități și competențe noi, care este nivelul acestor competențe și în ce măsură contribuie ele la reducerea numărului de accidente rutiere – pentru că aceasta e motivația introducerii unei astfel de legi.
Domnul Titu Aur omite, de asemenea, să menționeze deosebirile esențiale între expertiza unui pilot de curse care nu conduce mașina pe drumurile publice și un șofer care se confruntă cu realitatea de pe drumurile publice, în traficul rutier. De asemenea, deosebirile esențiale între un conducător auto și un șofer profesionist. Am înțelege dacă statul ar plăti cursuri reale de conducere defensivă mai ales pentru șoferii profesioniști, dar nu putem înțelege necesitatea de a se plăti din bugetul statului niște workshopuri pentru corporatiști, astfel încât companiile să primească, practic, banii de teambuilding de la stat, fără să se obțină realmente o ameliorare a situației traficului rutier – pentru că așa ceva nu se poate demonstra în urma unor măsurători reale!
Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice poate fi anchetată ca lege „cu dedicație”. Probabil că după încheierea campaniei media de promovare a acestei legi, alți jurnaliști, dar de investigații, vor analiza total diferit această problemă. O lege care susține afacerea unui singur om sau a câtorva centre neacreditate în nici un fel, conform niciunei legi din această țară și despre care nu se poate spune cu certitudine că are capacitatea de a reduce numărul accidentelor rutiere, rămâne doar o chestiune de oportunitate pe care o exploatează de obicei lobby-iștii.
Așa cum salariul înaltului funcționar din Ministerul Transporturilor a fost analizat în cadrul campaniei de promovare a legii pentru conducerea defensivă, alți jurnaliști, dar de investigații, ar putea analiza contabilitatea „Academiei Titi Aur”, cu cifra de afaceri, dar mai ales cu amortizarea unor cheltuieli. Ca orice afacere, și aceasta are nevoie de clienți, iar când statul dă o lege prin care trimite clientela către un număr limitat de firme și pe deasupra le mai și plătește din bani publici serviciile pe care acestea le fac pentru clienți, afacerea devine subiect de dosar de anchetă la DNA, oricât de bine intenționat ar fi autorul textului de lege.
Mai este și Curtea de Conturi în această schemă, iar la primul control, experții Curții de Conturi vor dori să vadă în ce anume s-au investit banii publici, pe baza rezultatelor măsurabile. Dacă din faza de fundamentare a acestei legi nu s-au putut prezenta studii cu rezultate concrete, Curtea de Conturi nu va putea analiza aceste rezultate concrete, neexistând mecanismul de evaluare necesar pentru ca această lege să poată fi aplicabilă. Acesta e unul dintre motivele pentru care de obicei funcționarii publici decidenți resping astfel de legi, pentru că exact ei devin principalii vinovați, iar presiunea mediatică sau presiunea publică nu-i intimidează, în luarea deciziilor. În astfel de situații, funcționarul își semnează propria condamnare, dacă acceptă implementarea unui astfel de proiect, cu finanțare din bani publici.
În plus, nu poate exista obligativitatea unor astfel de cursuri. Art. 241, așa cum a fost completat prin Legea nr. 20/2022, prevede la alin. (4) că, conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă – adică este opțiune facultativă, fără a fi vreo obligație a acestora, fiind în cunoștință de cauză că nu se poate impune o asemenea obligație. La alin. (5) se menționează că anumite „norme”, inclusiv în ceea ce privește conducerea defensivă, urmează a fi stabilite prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, adică art. 241 alin. (5) nu stabilește absolut nicio obligație pentru conducătorii auto.
Inițial, art. 241 alin. (4), așa cum a fost completat prin Legea nr.20/2022, prevedea: „conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă” – adică este opțiune facultativă, nefiind vreo obligație a acestora. Apoi, la art. III alin. (2) din aceeași Lege nr.20/2022, se face trimitere la art. 241 alin. (5) care nu stabilește absolut nicio obligație pentru conducătorii auto, arătându-se că de fapt art. 241 alin. (4) stabilește o obligație pentru conducătorii auto prevăzuți la art. 32 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice – ceea ce este absolut fals.
Cheltuielile sunt prevăzute la art. II din Legea nr. 20/2022 și vor fi suportate din bugetul statului român, pentru a finanța un număr limitat de afaceri private care nu pot demonstra că vor crea abilități și competențe ale conducătorilor auto și nici că vor reduce numărul accidentelor rutiere sau gravitatea lor. În primă fază se vor finanța din bani publici niște workshopuri pentru polițiști, pompieri, șoferi de ambulanță și din MApN, SRI, SPP, MAI, etc.
Nu avem nimic împotriva workshopurilor de conducere defensivă pe care oricine le poate face, de oricâte ori dorește, cu simpla condiție să nu fie plătite din bani publici. Dacă s-ar plăti cursurile de conducere defensivă din banii de la bugetul statului, s-ar crea o discriminare gravă, pentru că toate celelalte cursuri pentru conducătorii auto ar rămâne nefinanțate de stat. În acest caz, statul ar trebui să plătească mai întâi școala de șoferi pentru toți cetățenii care vor să devină conducători auto și indiferent cât ar costa aceste cursuri (exact așa cum se dorește în cazul conducerii defensive), ca apoi să plătească și workshopurile de conducere defensivă, cu 4 ore de teorie și 3 ore de practică, la un preț mult mai mare decât cel al școlarizării pentru obținerea permisului de conducere pentru oricare dintre categorii.
Citește și:
- Poetul imigrant Mihai Gane s-a întors la rădăcini. Sărbători la Lereşti, cu familia şi prietenii
- Soţia lui Radu Vasilică a cerut ajutorul Poliţiei, după ce ex-deputatul ar fi ameninţat-o cu arma!
Propunem să fie denumite „cursuri de conducere defensivă” aceste actuale workshopuri pentru care se face PR, lobby și lege specială, abia atunci când vor fi acreditate conform standardelor formării profesionale a adulților, ca adevărate cursuri în urma cărora șoferii obțin abilități și competențe măsurabile. Este nevoie și de standard ocupațional pentru formator/instructor, inclusiv pentru acreditarea ca atare a celor care acum dețin monopolul pe această nouă piață. Vrem să știm cine este acreditat pentru a forma instuctorii și în baza a ce.
De asemenea, cerem dovada clară a procentului reducerii numărului de accidente rutiere sau a gravității acestora, pe baza unor studii cu măsurători concrete și corecte, pentru a se demonstra necesitatea introducerii Legii nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și a finanțării acestor cursuri de conducere defensivă din banii publici. Reamintim că dacă se vor finanța aceste cursuri din banii publici, pentru eliminarea situației de discriminare, statul va trebui să finanțeze și școlile de șoferi, pentru toate categoriile de conducători auto, implicit.
Biroul de Presă COTAR
0 Comentarii