„Trebuia să se consolideze, dar nu să se intervină la compartimentare”, spune Spiridon Cristocea, personalitate decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Președintele României
Cornel Popescu, actualul manager, explică: „S-au luat toate avizele la nivel de proiect, înainte de a începe lucrările”
Reabilitarea Muzeului Județean Argeș, fosta Prefectură, stârnește reacții. Profesorul Spiridon Cristocea, fost director al instituției, a criticat modificările recente într-un interviu publicat luni, 20 aprilie, în săptămânalul Atitudine în Argeș. Acesta a susținut că lucrările ar fi „mutilat” clădirea. „S-au făcut niște uși care nu erau în faza inițială. În interior nu știu cum mai arată, că n-am mai intrat, dar la exterior se văd uși pe fațada principală care nu erau înainte de reabilitare. Ori, acesta este monument istoric și nu ai voie să faci asemenea lucruri. Ori e de vină arhitectul, ori e de vină conducerea că a acceptat, dacă arhitectul a prevăzut modificări”, se arată în interviu. Având în vedere aceste controverse, i-am contactat telefonic pe Spiridon Cristocea și pe actualul manager al muzeului, Cornel Popescu.
Spiridon Cristocea: „Vinovați sunt, dar nu se mai poate face nimic”
Clădirea a fost construită în 1897-1898, de către arhitectul renumit Dimitrie Maimarolu, cel care a construit și Casa Centrală a Armatei din București, după cum ne-a precizat omul de cultură Spiridon Cristocea, profesor decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler de Președintele României în 2004. Clădirea a găzduit inițial Prefectura județului Argeș, iar în 1970, după construirea noului palat adminsitrativ de la Pitești, a devenit sediul Muzeului Județean Argeș. „Îmi mențin declarația (din interviu, n. red.). Ușile nu erau înainte. Sunt pe fațada principală, la subsol, dar dau în aleea care trece prin fața muzeului. Au balustradă, sunt trepte care coboară acolo. Trebuia să se consolideze, atât, dar nu să se intervină la compartimentare, la decorații ș.a.m.d.”, ne-a declarat profesorul Spiridon Cristocea la telefon.
„Nu se mai poate face nimic, faptul e consumat. N-a intervenit nici Direcția de Cultură, nimeni. Nu știu cine e vinovat, arhitectul care a proiectat? Beneficiarul care a acceptat? Vinovați sunt, dar nu se mai poate face nimic”, a concluzionat cu părere de rău fostul director al Muzeului Județean Argeș.
Cornel Popescu: „Arhitectul respectiv, care a avut contract, a venit cu soluția”
Actualul manager al Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu, ne-a explicat că la subsol a fost problemă mare cu umiditatea și că aceasta a fost soluția tehnică găsită de arhitect pentrru a o rezolva, denumită în termeni de specialitate „curți engleze”.
„Proiectul a fost avizat de Ministerul Culturii, fiind monument istoric. E vorba de fațada principală, cele două curți engleze, stânga-dreapta. Cred că la acelea se referă. În faza inițială au fost la nivel de DALI, documentația de avizare a lucrărilor de investiții, și după aceea, când s-a trecut la proiectul tehnic, a fost avizat cu cele două curți engleze, pentru a rezolva problema cu umiditatea. Era problemă foarte mare, tot subsolul era plin, acolo a funcționat punctul termic până prin ’96-’97, cred”, ne-a declarat Cornel Popescu.
Acesta a mai explicat că există „notă de fundamentare și este aprobată de Comisia Monumentelor, altfel nu se putea face. S-au luat toate avizele la nivel de proiect, înainte de a începe lucrările. Până la urmă, așa a venit cu soluție arhitectul respectiv care a avut contract. Noi, de fapt Consiliul Județean, am avut proiectare și execuție, proiect scos la licitație”.
Proiectul pentru restaurarea muzeului, în valoare de peste 28 milioane de lei, dintre care peste 20 de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile, a fost realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii și Consiliul Județean Argeș. Lucrările au început în 2021 și au fost realizate de o asociere formată din trei firme: S.C. RBS AG CONSTRUCT S.R.L., S.C. ROCANDRA ACTIV S.R.L., S.C. POLARH DESIGN SR.L.
Citește și Educaţia, prima victimă a austerităţii: 437 de posturi desfiinţate în Argeş, mii la nivel naţional
Citește și Jale pe fosta platformă ARO. Fabrica Lear se închide, altele trag din greu de la an la an
Citește și Amintiri dinaintea construirii Barajului Vidraru. „Unde e fundul lacului pășteau vaci și oi”
0 Comentarii