Podul lui Carol, din Câmpulung, de la poveste cu iz de legendă la subiect de contre între Lasconi şi Consiliul Judeţean Argeş

Mutarea Școlii Normale „Carol I” de la București la Câmpulung, cu piatra de temelie pusă în 1892 și darea în folosință patru ani mai târziu, a dus și la construirea peste râul Târgului a unui pod. Să vii de la gară ca să ajungi la școala normală, actualul Colegiu Național Pedagogic „Carol I”, trebuia să treci peste râu, iar la final de secol XIX traversarea se făcea pe podețul șubred din Tabaci, din Țigănie, cum i se mai spunea și i se spune zonei din apropierea vetrei Câmpulungului. Așa a apărut podul, primul făcut din piatră și beton în zona Muscel.

Potrivit profesorului şi istoricului Adrian Săvoiu, cel care ne-a oferit și fotografii realizate la începutul secolului XX, nu există informaţii legate de perioada construirii podului. Adică nu se știe anul edificării, dar este cert faptul că podul exista la început de secol XX, certitudine ilustrată într-o fotografie din anul 1902, fotografie cu podul în prim-plan, Colegiul „Carol I” în centru și Biserica Flămânda în fundal. Și asta înseamnă că a fost construit pe timpul primului rege al României, tocmai de aceea unii câmpulungeni îl numesc Podul lui Carol, nu neapărat Podul Țigăniei sau Podul din Tabaci. Iar cu țigănia ideea este că la ambele capete ale construcției de peste râu trăiesc și familii de romi, nu doar de români, cele din partea de vest, de lângă Colegiul „Dinicu Golescu”, fiind mult timp recunoscute îndeosebi pentru pânda trecătorilor ce o făceau la cap de pod.

Citește și O zice primăriţa Lasconi! / La Câmpulung s-au cheltuit 35.000 de euro pentru un pod al CJ

Înălțat peste calea ferată

Este un pod de legendă, și datorită lipsei de informații despre anul construirii, și datorită denumirilor. Și a rămas în forma inițială timp de mai multe decenii, asigurând trecerea peste râul Târgului nu doar a căruțelor și trăsurilor, ci și a autovehiculelor. Apoi, când Câmpulungul a prins să aibă uzine și combinate, s-a impus prelungirea căii ferate de la gară până la Costiță, la Argeșel, cap de linie fiind acum Fabrica de ciment Holcim. Era necesar acest lucru spre ușurarea activității și la Uzina Mecanică Muscel, ARO, de acolo de unde IMS-urile și M-urile trebuia să plece pe roți până la gară, la vagoanele trenurilor cu care erau duse în toată țara sau în port, pentru export.

Prelungirea căii ferate a dus la modificarea formei podului din Tabaci. Nu a fost realizată o trecere la nivel de cale ferată, ci a fost înălțat podul, trenurile trecând pe sub acesta. Asta se întâmpla la finalul deceniului şase al secolului trecut. De atunci au trecut zeci de ani fără alte intervenții. Iar în urmă cu ceva ani, un studiu geotehnic sugera ideea demolării cu consecința construirii unui alt pod. Oficial, aceasta era recomandarea, neoficial, cei care locuiesc lângă pod, spun că cei care l-au verificat au rămas uimiţi de modul în care se prezintă.

Citește și Se strică Podul lui Carol de la Câmpulung

Pod de Câmpulung cu stăpân de la Județ

Fiind vorba de o construcție din Câmpulung, era imposibil să nu apară complicații. Adică administrația locală a făcut demersuri pentru consolidarea podului, s-a organizat și licitație, iar asta se întâmpla în 2017. Un an mai târziu, chiar pe când se vorbea de darea ordinului de începere a lucrărilor, totul s-a oprit. Explicațiile au dus către ideea existenței unor nemulțumiri ale constructorului, însă…
Problema Podului lui Carol a fost readusă în atenție de situația creată de valul de cutremure, mai ales că se impune, potrivit specialiștilor, cel puțin înlocuirea totală a căii de rulare rutiere și pietonale. Doar că podul va mai sta în picioare cât va mai putea, fiindcă a ajuns să fie prins la mijloc între Câmpulung și Consiliul Județean. Adică e pe teritoriul municipiului muscelean, însă face parte din Drumul Județean 737 Câmpulung-Mățău, adică e al Consiliului Județean. Câmpulungul nu-l poate consolida, că nu e al lui, Județul nu l-a prins anul acesta în lista de investiții. Iar Lasconi nu-l vrea în starea actuală, fiindcă demararea lucrărilor ar pune presiune imensă pe bugetul local.

În aceste condiții, vorba unui coleg de partid și de administrație al primăriței, cine circulă pe pod și va fi surprins de cutremur ar fi bine să aibă și un cârnat în buzunar, să-l găsească mai repede câinii după prăbușire.
Cătălin I. Butoiu

Citește și Pe motiv de risc seismic, Lasconi vrea să închidă o grădiniţă şi să blocheze un pod