După aproape doi ani de apatie, municipalitatea câmpulungeană a declanşat contraatacul! Şantierele patriei de demult pălesc în faţa poftei de lucrări a lui Liviu Ţâroiu, acesta anunţând luna trecută că se apucă de treabă. Şi a dovedit-o, Piaţa Jurământului şi o parte din strada Republicii fiind deja intrate în reabilitare. Iar în scurt timp va începe intervenţia şi asupra unuia dintre cele mai vechi poduri din Câmpulung, cel din Tabaci, cunoscut ca Podul Ţigăniei sau Podul lui Carol.

Două poduri va avea Câmpulungul în lucru. Unul pe banii Guvernului, prin PNDL, altul pe fonduri proprii. Primul este cel de la Apa Sărată, al doilea este cel din Tabaci, ambele traversând Râul Târgului. Lucrările la Podul Ţigăniei au fost adjudecate de G&M Road Building Engineering SRL Piteşti, în urma unei licitaţii la care a contat îndeosebi preţul mai mic, astfel că de, la 2,367 milioane lei cu TVA, s-a ajuns la 1,699 milioane lei fără TVA (alocarea bugetară a fost de 2,010 milioane ). Asta în condiţiile în care proiectantul ajunsese la un total de 2,903 milioane lei cu TVA. Va fi o primă încercare majoră a Câmpulungului de a scăpa de blestemul licitaţiilor câştigate pe bani puţini şi provocatoare de dezastre, aşa cum a fost cea din anii trecuţi pentru proiectul de reabilitare a centrului istoric şi Parcului Kretzulescu.
Podul din Tabaci este diferit de celelalte traversări peste râu, fiind primul realizat din beton. Şi este un pod de legendă, fiindcă este singurul căruia nu i se ştie anul edificării. Potrivit profesorului şi istoricului Adrian Săvoiu, cel care ne-a pus la dispoziţie fotografii ale podului realizate la începutul secolului XX, nu există informaţii legate de perioada construirii podului. Pe de altă parte, cei care locuiesc în vecinătatea acestuia susţin că a fost ridicat pe vremea Regelui Carol I, mai ales că la 1892 s-a pus piatra de temelie a Colegiului Naţional Pedagogic care poartă numele primului rege al României, instituţie de învăţământ la care se poate ajunge trecând peste pod (în acea perioadă, regele a vizitat Câmpulungul de trei ori). Unul dintre vecini este de părere că nu se impunea stricarea construcţiei actuale, fiindcă, spune el, „cei care l-au verificat au rămas uimiţi de modul în care se prezintă”.
Construit, aşadar, la finalul secolului XIX, cu dovada existenţei în imaginea din 1902, podul a fost înălţat ulterior, la finalul deceniului şase al secolului trecut, atunci când a fost prelungită calea ferată de la Gara Câmpulung la Argeşel. Peste râu, toate celelalte poduri din amonte erau din lemn, fiind ulterior înlocuite cu altele din beton armat.

Demolare parţială

Şi totuşi, de ce va dispărea podul? Potrivit specialiştilor în construcţii, tablierele (suprastructura care susţine şi calea de rulare rutieră) sunt cele mai afectate de degradare, există eroziuni ale pilelor (picioarelor podului) din cauza apelor râului şi s-a constatat o mare deficienţă tehnică constând în lipsa unor antretoaze puternice între grinzile de beton în câmpul deschiderilor tablierelor. Aşa că s-a propus şi se va proceda la înlocuirea celor cinci tabliere şi consolidarea elevaţiilor. Practic, picioarele podului vor rămâne aceleaşi, doar partea superioară urmând să fie înlocuită.