8 Mai 1921: Înființarea Partidului Comunist din România

de | 8.05.2022 17:29 | Actualitate, Cultura, Home, Politica si Administratie

În ziua de 8 Mai 1921 a început, la Bucureşti, Congresul Partidului Socialist din România (8-12 mai), care hotărăşte transformarea sa în Partidul Comunist din România.

Citește și: Fiica lui Toma Arnăuțoiu, arestată la doi ani, cântă pentru tatăl ei executat

A fost un partid aflat la remorca partidului bolșevic rus, afiliat la Internaționala a III-a Comunistă (Comintern) cu sediul la Moskova, în  U.R.S.S. Autoritățile române au arestat majoritatea delegaților care votaseră afilierea. 

Istoricul  aparitiei P.C.R. 

Pentru a-şi întemeia un partid propriu, comuniştii români au avut nevoie expresă de aprobarea Moscovei, fapt pentru care au trimis în Rusia, în toamna lui 1920, o delegaţie alcătuită din Gh. Cristescu, Constantin Popovici, Al. Dobrogeanu-Gherea, Eugen Rozvani, Ioan Flueraş şi David Fabian.

După discuţii îndelungate şi aprinse cu Zinoviev, Buharin şi chiar cu Lenin, primii patru membri ai delegaţiei au acceptat cele 21 de condiţii necesare pentru afilierea la Comintern, Flueraş fiind trimis înapoi în ţară, deoarece nu corespundea din punct de vedere ideologic.
Această acceptare a dus la scindarea Partidului Social-Democrat, în februarie 1921, scindare în urma căreia, la 8 mai al aceluiaşi an, a luat fiinţă Partidul Socialist Comunist ca secţie română a Internaţionalei Comuniste.

Pentru că primul Congres al Partidului a fost întrerupt de intervenţia poliţiei, la 12 mai 1921, lucrările sale au fost reluate la Ploieşti, la începutul lunii octombrie a anului 1922.

În noaptea de 3 spre 4 octombrie a fost adoptat Statutul Partidului Comunist din România, denumire care se va menţine până în octombrie 1945. Partidul avea cca. 1000 de membri si a avut o politica trădătoare şi antinaţională.

Citește și: Scandalul „Sfeştanie cu petarde” s-a lăsat cu urmări. Calinic i-a interzis preotului să slujească până la finalizarea anchetei

Primul punct al Statutului prevedea că: „Partidul Comunist din România este o secţiune a Internaţionalei Comuniste. El nu are alte scopuri decât acelea ale Internaţionalei căreia îi aparţine”. La punctul al doilea se arăta că: „Tezele şi hotărârile de orice fel ale Internaţionalei a III-a Comuniste sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate comitetele, comisiunile, grupele etc. ale partidului comunist.”

Acceptarea tezelor Cominternului cu privire la dezmembrarea statului român, susţinute public de către comunişti, şi eşecul tratativelor româno-sovietice de la Viena, din martie-aprilie 1924, au condus la trecerea în ilegalitate a partidului la data de 11 aprilie 1924– până în august 1944.

Răspunsul Uniunii Sovietice nu s-a lăsat aşteptat prea mult, aceasta formând, în vara anului 1924, dincolo de Nistru, o Republică Sovietică Autonomă Moldovenească, iar în septembrie provocând revolta de la Tatar Bunar, sprijinită de comuniştii români, mai ales de cei din Basarabia.

Partidului Comunist din România, total subordonat Rusiei şi îndeplinind planurile Rusiei bolşevice, a fost condus de ne-români, împotriva românilor şi a Statului Român.

Cu excepția primului secretar, românul Gheorghe Cristescu (Plăpumarul), eliminat în 1924 tocmai sub acuzaţia de naţionalism, toți ceilalţi secretari generali ai partidului au fost numai străini, şi anume: Elek Köblös, maghiar, între 1924 şi 1928; Vitali Holostenko, ucrainean, între 1928 şi 1931; Alexandru Ştefanski (Gorun), polonez, între 1931 şi 1934; Eugen Iacobovici, evreu, între 1934 şi 1936; Boris Ştefanov, bulgar, între 1936 şi 1940; Miklos Goldberger, evreu, în 1940; şi Ştefan Foriş, evreu ungur, între 1940 şi 1944. Majoritatea dintre aceștia și-au pierdut viața în timpul epurărilor politice staliniste din anii 37-38 (De exemplu, Elek Köblös, primul secretar general al PCdR a murit executat în închisoarea Lubianka din Moskova).

Citește și: Ce a descoperit raportul Curţii de Conturi pe anul 2021. Drepturi salariale plătite ilegal către 10 funcţionari publici de la Primăria Mărăcineni

Cei mai de seamă lideri comunişti români ai anilor ’20 – ’50 au fost recrutaţi ori s-au pus la dispoziţia serviciilor secrete sovietice, remarcându-se după 23 august 1944 în acţiunea de sovietizare a României: Ana Pauker, Lucreţiu Pătrăşcanu, Emil Bodnăraş, Vasile Luca, Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza şi alţii.

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

2 Comentarii

  1. Dincolo, de caracterul informativ absolut necesar pentru a cunoaste istoria noastra cred ca ar fi util ca ziarul sa aloce si o parte pe prezentarea de oportunitati locale pentru argeseni. De exemplu pentru petrecerea timpului liber – unde sunt tabere pentru copii, unde se schiaza, unde se mananca bine, unde poti juca un tenis, unde poti dansa sau canta, unde sunt preturi bune pentru schimbat rotile, unde poti cumpara niste fructe bio….Fiecare oportunitate locala poate fi o “poveste”.. de interes pentru cititori.

    Răspuns
    • Mulțumim! Sfaturi absolut corecte, care vor fi o temă pentru noi!

      Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

”Good vibes” pentru prima oară pe scena Filarmonicii Pitești
”Good vibes” pentru prima oară pe scena Filarmonicii Pitești

Festivalul internațional de canto pentru copii și tineret ”Good vibes” s-a desfășurat la Pitești, în perioada 20-21 mai 2022.  La această competiție, s-au înscris peste 200 de copii, din care au rămas 100 de copii, după preselecții, din România, Republica...

Pitești: Reabilitarea scărilor publice, pe strada Făgăraș
Pitești: Reabilitarea scărilor publice, pe strada Făgăraș

Primăria Municipiului Pitești, prin Administrația Domeniului Public, a executat lucrări aferente proiectului ”Reabilitare scări publice strada Făgăraș, zona blocurilor E1-E2, E2-E3, E3-E4 - Școala Gimnazială Alexandru Davila, municipiul Pitești, județul Argeș”....


Loading RSS Feed