În ziua de 11 Septembrie 1989, Ungaria anunță că refugiații est-germani, care au fost adăpostiți în tabere temporare, sunt liberi să plece în Germania de Vest „capitalistă”.

Citește și: Furnizorii de energie electrică încep să-şi notifice clienţii asupra dublării preţului

Acest moment istoric a fost pregătit anterior prin mai mulți pași politici făcuți de conducerea Ungariei. 

 Astfel, în ziua de 27 iunie 1989, miniștrii de externe austriac şi maghiar au tăiat gardul de sârmă ghimpată de la granița dintre cele două ţări în Sankt Margarethen/Sopronkőhida, iar la 19 august frontiera a fost  deschisă simbolic timp de trei ore, în același punct, pentru un așa zis  „Picnic Pan-european“.

Peste 600 de cetăţeni din Germania de Est au profitat de ocazie pentru a trece graniţa, iar grănicerii maghiari nu au intervenit.

Astfel, s-a ajuns la momentul 11 septembrie, când guvernul maghiar a anunţat că refugiaţii est-germani nu vor fi repatriaţi, ci sunt liberi să meargă în Vest.

Imediat după acest anunț, 13.000 de cetățeni est-germani au trecut  prin Ungaria în Austria, apoi în Germania de Vest, părăsind „lagărul socialismului victorios”. 

Citește și: Raportul de analiză: Consolidarea capacității și a libertății de acțiune pe termen lung ale UE

Astfel, Cortina de Fier instituită de ocupanții sovietici, a cărei denumire a intrat în limbajul curent  în urma celebrului discurs al lui Churchill din 5 martie 1946, a căzut în Ungaria.

După două luni, pe 9 noiembrie, avea să cadă și Zidul Berlinului.