Jurnalul de Argeş universitar

0 12
18 ADELINEO franţuzoaică, studentă la Universitatea din Piteşti

Adeline Peròn este studentă în anul al III-lea la Facultatea de Științe, Educație fizică și Informatică, specializarea Kinetoterapie. Vine din Le Havre, Franța, dar locuiește de 4 ani în Pitești. Alegerea universității nu a fost o întâmplare, Adeline cunoștea deja plaiurile românești, bunica ei este româncă.
Caracterizează România ca fiind o țară cu tradiții și recunoaște că i-a fost greu să se adapteze. „Primul an a fost foarte dificil, deoarece eram singura franțuzoaică din clasă. Îmi era greu să învăț un curs, erau cuvinte pe care nu le cunoșteam”, a spus Adeline.
A venit să studieze kinetoterapia deoarece „România este cunoscută în străinătate pentru seriozitatea studiilor în medicină. Există această facultate și în Franța, dar nu avem toți acces, sunt foarte puține locuri”.
În decursul celor patru ani și-a făcut prieteni români și francezi, comunitatea studenților străini la UPIT s-a mărit considerabil. Este pasionată de medicină și alege să meargă în stagii de practică ori de câte ori i se oferă ocazia, deoarece rezonează întotdeauna cu pacienții.
După terminarea studiilor va pleca să profeseze în țara natală, dar se va întoarce în România pentru că ,,românilor le plac francezii, când le spuneam că sunt franțuzoaică încercau să mă ajute cum puteau, iar o parte din familia mea este aici”.
Ionela Adelina FĂNCUŢĂ,
Jurnalism, Anul I

*** *** ***

Flautul din aur a ajuns la Filarmonica Piteşti

18 stefanescuCa orice poveste din copilărie, acest articol ar trebui să înceapă cu ,,A fost odată ca niciodată, un muzician care își dorea un flaut fermecat din aur”. Așa începe și povestea muzicianului Ion Bogdan Ștefănescu, fiul regretatului actor Eusebiu Ștefănescu.

Ion Bogdan Ștefănescu este cel mai important flautist din România. Talentul și povestea flautului său au depășit granițele țării. Instrumentul artistului este unul special. Flautul este complet din aur și a fost realizat în doar opt luni, când, în mod normal, ar fi necesari trei ani. I-a fost dăruit de soția contesă și este singurul flaut de aur din România.
Ion Bogdan Ștefănescu a venit la Filarmonica Pitești pentru a împărtăși cu publicul piteștean prețiosul său talent. Momentul în care a cântat pentru prima dată la flautul fermecat a fost cu totul special. „Am fost entuziasmat de ideea că, în sfârșit, un vis de copil mi s-a împlinit. Este uluitor să ai un instrument grozav, așa cum este acest flaut Muramatsu din aur masiv de 18 K. Senzația a fost de plutire, de altă dimensiune, era ceva ireal, cu timpul percepția a devenit pământeană. E dificil sa îți vezi visul cu ochii, te bucuri dar te și sperii”, a declarat artistul.
Numit flautul fermecat, cei mai mulți se așteapă ca acest instrument să aibă puteri magice. „Mulți interpreți se așteaptă ca el să devină fermecat peste noapte și să cânte singur. Asta se întâmplă mai ales în rândul elevilor și studenților, cei care studiază instrumentul”, a spus Ion Bogdan Ștefănescu. Pentru artist, flautul este instrumentul rege. „Ăsta va fi singurul flaut din viața mea. Există și din platină, dar nu mă tentează. Visul meu a fost să cânt la un flaut din aur. Acum nu l-aș mai schimba pentru nimic în lume. Am atins Everestul și e arhisuficient pentru mine”.
Iulia LIŞMAN, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Expoziţie de metaloplastie la Piteşti

18 metaloplastieÎn cinstea Centenarului, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a găzduit miercuri, 31 ianuarie, un vernisaj inedit, intitulat „Triada Unirii”.  Expoziția va fi prezentă timp de o săptămână în holul bibliotecii și conține lucrări executate pe foi de cupru, împărțite în 3 categorii: „Centenarul Marii Uniri 1918-2018”, „Făuritori ai României Mari” și „Unire între frați peste piscuri de Carpați”.
Autorul acestei expoziții este argeșeanul Constantin Samoilă, în vârstă de 80 de ani. Originar din comuna Corbi, artistul plastic – Constantin Samoilă este cunoscut pentru priceperea de care dă dovadă în domeniul artei.
Oameni de seamă din mai multe medii socio-profesionale au fost prezenți la acest eveniment și au ținut scurte discursuri: conf. univ. dr Mihail Octavian Sachelarie; subprefectul Gabriel Stoian; prof. univ. dr. Sorin Mazilescu; Ion Brănescu, investitor particular; istoricul George Rotaru, vicepreședinte F.S.C.R; Gheorghe Badea, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș; dar și inginerul Mihail Ghițescu, în vârstă de 97 de ani.
La finalul evenimentului, toți invitații au cântat alături de Corul Veteranilor „Mihai Viteazul”, iar audiența a aplaudat entuziasmată. Vernisajul s-a încheiat într-un ton patriotic memorabil. În decursul acestui an, expoziția „Triada Unirii” va ajunge în mai multe locuri din țară.      
Mari TUDOR, Jurnalism, Anul II

*** *** ***

Sfaturi de la un expert în cyber security: „O atitudine responsabilă faţă de propria identitate online şi faţă de societatea informaţională în care suntem prezenţi este cea mai eficientă măsură de securitate”

Ziua Mondială a siguranței pe Internet este sărbătorită în luna februarie în peste 100 de țări. Această zi are ca scop promovarea utilizării internetului într-un mod sigur şi responsabil, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Lumea virtuală a devenit aproape paralelă cu cea reală. În viața reală avem instituții care se ocupă de siguranța oamenilor și impun anumite reguli. Internetul, ca societate viruală, are propriile sale reguli care se cer respectate pentru buna funcţionare. Pentru a ști cum să folosim Internetul în siguranță am întrebat un specialist, și anume pe Mihaela Pană, fondatoarea site-ului de cyber security awareness CyberM.ro.
„Dacă ar fi să concentrăm în câteva cuvinte cum ne putem folosi de Internet în siguranță, mesajul promovat anul acesta la nivel internaţional de Ziua Siguranţei pe Internet este răspunsul potrivit. Cu atenţie, cu respect şi cu responsabilitate. Un Internet mai bun şi mai sigur începe cu fiecare dintre noi. Graniţa tot mai mică dintre mediul online şi viaţa de zi cu zi face ca nevoia de securitate să nu difere de locul în care ne petrecem timpul, indiferent dacă muncim sau ne distrăm. Chiar dacă aparent ne ascundem în spatele unui ecran şi credem că nu ne vede nimeni atunci când „butonăm” pe Internet, nu înseamnă că suntem singuri. Trebuie să fim conştienţi că acţiunile pe care le facem au efect asupra familiei şi prietenilor şi se vor înregistra pentru totdeauna în amprenta noastră digitală. Securitatea în mediul online se oferă în primul rând prin atitudinea utilizatorilor pe care o au unii faţă de ceilalţi. Să ne gândim mai mult la fiecare click pe care îl dăm, la fiecare aplicaţie pe care o instalăm, să întrebăm şi să căutăm răspunsuri pentru ceea ce nu cunoaştem, să ne gândim la efect înainte să redistribuim un mesaj, o imagine sau un clip, să fim conştienţi de responsabilitatea pe care o avem atunci când comunicăm ceva, să accesăm cu precauţie necunoscutul, să fim zgârciţi cu datele personale pe care le oferim pe Internet şi să acţionăm în cunoştinţă de cauză. O atitudine responsabilă faţă de propria identitate online şi faţă de societatea informaţională în care suntem prezenţi este cea mai eficientă măsură de securitate, pe care nimeni din exterior nu ne-o poate garanta”.
Iulia LIŞMAN jurnalism, anul II

*** *** ***

Universitatea din Piteşti sărbătoreşte Anul Nou Chinezesc

18 romano chinezaUniversitatea din Piteşti, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş, Teatrul Al. Davila, Casa Româno-Chineză, cu susţinerea Ambasadei Republicii Populare Chineze în România a marcat debutul Anului Nou Chinezesc 2018 la Teatrul Al. Davila, pe 8 februarie.
Evenimentul a marcat debutul anului chinezesc printr-un spectacol artistic oferit de formaţia Nair Band. Prin muzică, dans și instrumentele specifice culturii chineze, invitații au avut ocazia să cunoască o parte din civilizația înfloritoare, mistică ce a impresionat și influențat cultura europeană.
Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradițională a chinezilor. Sărbătoarea datează de secole și este înconjurată de mai multe legende și obiceiuri.
Între Universitatea din Pitești și Casa Româno-Chineză există o strânsă colaborare. Aceasta a găzduit inaugurarea Casei Româno-Chineze, filiala Argeș, în prezența ambasadorului Republicii Populare Chineze în România, Excelența Sa Xu Feihong. În cadrul Universității există o tradiție, vin studenți și profesori din China pentru a studia și a preda cursuri de limbă chineză.
Iulia LIŞMAN, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Teodor Hossu-Longin, lansare de carte la Piteşti

18 Hossu LonginEvenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri a debutat, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, cu lansarea volumului de proză „Mortua Est”, scrisă de jurnalistul sportiv Teodor Hossu-Longin, fiul regizoarei de televiziune Lucia Hossu-Longin, cea care este cunoscută și pentru serialul documentar „Memorialul durerii”.

Teodor Hossu-Longin, împreună cu mama sa și cu directorul editurii Cartea Românească, Călin Vlasie, au vorbit despre semnificația acestei cărți, care a primit premiul pentru proză la Botoșani, de Ziua  Culturii Românești, în 2018. „Noi avem istoria noastră pe care ar trebui să o cunoaștem din documentare, din cărți. Cartea aceasta ne ajută să înțelegem că nu putem practica amnezia, așa cum se încearcă în țara asta; ne ajută să nu uităm, ca să nu regretăm”, a spus Lucia Hossu-Longin.
Mama autorului, Lucia Hossu Longin, nu vine pentru prima dată în Pitești. Deși nu s-a născut aici, resimte o puternică atracție și admirație pentru istoria Argeșului: „Mă leagă de zona Argeșului foarte multe evenimente, foarte multe pagini de istorie. (…) Nici nu știți din ce vă trageți, poate unii din generația tânără nu știu ce eroi ați avut. Vin aici cu drag, mi-aș fi dorit sa fiu o fiică a Argeșului, dar mama mea e din Cluj”, a spus cu emoție invitata.
18 Hossu Longin01Teodor Hossu-Longin a vorbit despre exodul de români din anii ’90 spre alte țări. De fapt, aceasta este și tema volumului său de proză. Cartea prezintă fuga lui Mircea, un tânăr de 17 ani, în S.U.A., imediat după Revoluția din 1989 și inadaptarea sa. „Scrierea acestei cărți a început acum 20 de ani. (…) Cartea prezintă o rememorare a ceea ce s-a întâmplat în anii ’90 și a încercat să explice gestul unui om de a fugi de sistem, un om care încearcă să se realizeze în occidentul roz şi parfumat; un occident care te răsplătește dacă muncești și îl înțelegi. Sunt oameni care nu l-au înțeles și s-au întors înapoi în țară, sperând că își pot relua viața aici”.
În final, invitatul a încheiat cu o întrebare care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri: „De ce această țară, care și-a cucerit libertatea după 1989, a dat-o cu atât de multă bucurie altora în 1990?”
 Mari TUDOR, Jurnalism, Anul II

 

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata