# Bombă în ”Dosarul permiselor” # Fostul şef de la Permise dezvăluie că sora judecătoarei care l-a condamnat şi-a luat cu intervenţii permisul la Piteşti # Pe 4 septembrie a.c, la recursul de la Înalta Curte, Codruţ Vlăsceanu a depus un memoriu în care susține că la procesul de la Târgu Mureș a fost prezentat un CD cu sora judecătoarei Ramona Crețu intervenind la un director de școală de șoferi din Pitești pentru ca ea și fiul ei să ia examenul, lucru care s-a și întâmplat # Codruț Vlăsceanu se întreabă cât de aleatoriu a fost repartizat dosarul astfel încât să ajungă la o judecătoare originară din Pitești al cărei nume de fată este Ramona Sedertățeanu și a cărei soră a intervenit pentru a promova ilegal examenul auto.
Dosarul permiselor a intrat pe ultima sută de metri. Peste trei săptămâni, pe 24 octombrie, va avea loc un nou termen la Înalta Curte de Casație și Justiție. Și asta după ce toți cei 28 de condamnați în acest caz (cu executare sau cu suspendare) au făcut recursuri la decizia Curții de Apel Târgu Mureș, dată pe 14 februarie 2012. Dosarul are nu mai puțin de 170 de volume cu peste 80.000 de pagini, 269 CD-uri anexate, 400 de ore de înregistrări ambientale și a implicat 10 investigatori sub acoperire. Un dosar complex cu nu mai puțin de 52 de martori ai acuzării. Cele mai mari pedepse de închisoare cu executare le-au primit comisarul-șef Gheorghe Codruț Vlăsceanu (fostul șef al serviciului de permise Argeș) – 14 ani, fostul său adjunct, comisarul șef Vasile Voinea – 11 ani și 8 luni, fostul subcomisar Daniel Zidaru-11 ani și 4 luni și fostul inspector Laurențiu Bălan – 9 ani și 6 luni.
Vlăsceanu: ”Subprefectul Ion Cârstoiu a preluat ilegal o parte din sarcinile mele de serviciu”
Într-un memoriu redactat de către Codruț Vlăsceanu – care a primit cea mai mare pedeapsă – și depus în instanță pe 5 septembrie a.c, acesta neagă în continuare acuzațiile aduse de către DNA. Patru sunt noutățile cu care vine acest memoriu: prima, Vlăsceanu critică faptul că fostului șef de la Biroul Permise Auto Mihai Crăciun i s-a redus semnificativ pedeapsa (a primit doar 3 ani de închisoare, și aceștia cu suspendare) pentru că a acceptat să depună mărturie, însă acest lucru l-a făcut după începerea cercetării penale: ”Singurul care a declarat în sensul recunoașterii acestei infracțiuni inexistente este Crăciun Mihai, dar acesta a făcut-o complet după începerea efectuării cercetărilor la parchet, numai pentru a beneficia de prevederile art. 320 Cod Procedură Penală, pentru a i se reduce pedeapsa dacă îi va denunța pe alți presupuși participanți la săvârșirea infracțiunii, fiind cercetat în stare de libertate deși era șef Birou Permise Auto și întreaga responsabilitate îi revenea acestuia, conform Metodologiei de examinare auto, a ordinelor și instrucțiunilor de linie”.
A doua noutate e că, în același memoriu, Codruț Vlăsceanu îl atacă pe fostul subprefect Ion Cârstoiu pe care încearcă să-l incrimineze alături de el: ”Am susținut că activitatea era coordonată de subprefectul Cârstoiu Ion – cea mai informată persoană din județ, care a preluat ilegal o parte din sarcinile mele de serviciu, zilnic stabilea comisiile și semna programatoarele, nu prefectul Popa Ion.”
Vlăsceanu: ”Numele de domnișoară al doamnei judecător este Sedertățeanu Ramona și ea este din Pitești”
A treia noutate cu care vine Codruț Vlăsceanu și care este o adevărată bombă o vizează pe judecătoarea de la Curtea de Apel Târgu Mureș, Ramona Crețu, cea care l-a condamnat la 14 ani de închisoare și care a dat sentințele în primă instanță. Vlăsceanu se întreabă cât de aleatoriu a fost repartizat dosarul permiselor în condițiile în care judecătoarea este tot din… Pitești: ”La data de 06.09.2010, instanța prezintă un CD fără număr din care rezultă că sora judecătorului cauzei – Ramona Crețu, intervine la un director de școală de șoferi, pentru că sora doamnei judecător susținea un examen auto, la care au fost promovate atât ea, cât și fiul ei (nepotul judecătoarei Ramona Crețu). În momentul în care a auzit numele sorei și al nepotului pe CD-ul prezentat în dezbatere, Ramona Crețu s-a ridicat violent de pe scaun și din greșeală a vărsat cafeaua pe documentele aflate pe rolul instanței. Numele de domnișoară al doamnei judecător este Sedertățeanu Ramona și ea este din Pitești. În acest context se pune întrebarea cât de aleatoriu a fost repartizat dosarul spre soluționare tot unui judecător din Pitești.”
A patra noutate cu care vine memoriul e aceea că Vlăsceanu susține că i s-au distrus probe și că nu au fost citați în instanță cei 32 de elevi care au depus mărturie în cazul său, cerând audierea acestora.
***
Metodele prin care Codruţ Vlăsceanu a încercat să-şi ascundă averea uriaşă
Audi de 1,9 miliarde pentru Vlăsceanu jr, deși veniturile acestuia pe 8 ani au fost de… 1.113 lei
Pe tot timpul procesului, Codruț Vlăsceanu a încercat să răspundă în instanță despre cum își justifică uriașa avere dobândită doar dintr-un salariu de polițist. Iar asta s-a întâmplat după ce inspectorii Agenției Naționale de Integritate au constatat diferențe vădite ce nu pot fi justificate între averea dobândită de familia sa în perioada 2000-2008 și veniturile realizate în aceeași perioadă. Și la acest capitol venim cu noutăți. Atât despre cum a încercat Vlăsceanu să-și justifice averea, cât și despre cum l-au prins cei de la ANI cu ocaua mică după ce a încercat să-și treacă unele proprietăți pe numele copiilor.
Astfel, pe 27 septembrie 2009, la un an și ceva după arestare, Codruț Vlăsceanu a trecut vila și terenul de pe Aleea Căminelor din Pitești pe numele… fiului său, Silviu Gabriel Vlăsceanu. Tranzacția s-a făcut prin contract de vânzare-cumpărare, la valoarea de 196.000 lei, iar prin contract fiul se obliga să respecte vânzătorului (n.r. – în cazul de față părinții săi) dreptul de uzufruct pe care aceștia și l-au rezervat asupra imobilului până la sfârșitul vieții. Firesc, inspectorii ANI și-au pus întrebarea de unde avea fiul atâția bani să cumpere vila și terenul în condițiile în care veniturile sale în perioada 2000-2008 au fost doar de… 1.113 lei?
Iată o altă achiziție pe bani grei a fiului soților Vlăsceanu. Pe 30 martie 2007, acesta a cumpărat un luxos Audi A6, cu suma de 193.624,01 lei, pe care l-a înstrăinat cu aceeași sumă pe 28 iulie 2008. Adică la o lună și 10 zile după ce tatăl său a fost arestat în Dosarul Permiselor.
În cazul chitanței din 17 noiembrie 2006, cu care un anume Cristian Mihai ar fi împrumutat lui Silviu Gabriel Vlăsceanu (minor la acea dată) suma de 60.000 de euro, instanța a constatat că aceasta nu se coroborează cu nicio altă probă din care să rezulte realitatea tranzacției în condițiile în care pretinsul împrumut a fost consemnat într-un înscris olograf, fără detalii despre împrumutător și fără dată certă.
Soacra a făcut avere de 3,1 miliarde lei vechi din vânzarea porcilor și creșterea albinelor
În ceea ce o privește pe soacra lui Codruț Vlăsceanu – Ciolpan Aurelia – din sesizarea A.N.I. rezultă că aceasta a dobândit o avere de 318.095 lei, fără a avea venituri în perioada 2000-2008. Doi martori – S.N. și C.M. – au declarat că aceasta a obținut venituri din creșterea și vânzarea a circa 15-20 de porci/an, fiecare porc având circa… 200 de kilograme, din creșterea albinelor și din faptul că fiind bucătăreasă gătea la nunți și înmormântări. În ședința din 27 aprilie 2011, Curtea de Apel Pitești a înlăturat însă respectivele probe pentru faptul că nu se coroborau cu alte probe din care să rezulte clar faptul că soacra lui Vlăsceanu deținea animale sau că era producător agricol, activități din care obținea profit (exemplu: dovezi din evidența Primăriei de la locul gospodăriei acesteia).
În privința contractului de vânzare-cumpărare cu procurator de fonduri prin donație, înregistrat la BNP Aequo București pe 30 noiembrie 2005 și prin care Silviu Gabriel Vlăsceanu, asistat de mamă în calitate de curator, și cu banii pentru preț donați de bunica lui, Ciolpan Aurelia, a cumpărat pentru 25.000 de euro (echivalentul atunci a 91.500 lei) un apartament în București, Curtea a constatat, având în vedere situația veniturilor soacrei lui Vlăsceanu, că, în 2005, aceasta nu avea posibilitatea să suporte donația respectivă din veniturile sale proprii.
De asemenea, Curtea nu a dat eficiență niciunui împrumut primit în 2007 de către fiul lui Vlăsceanu de la bunicii paterni. Astfel, ”donația” (în fapt o chitanță olografă) din 29 aprilie 2007 – făcută de bunicii paterni și în valoare de 2,2 miliarde lei vechi – nu este coroborată cu dovezi din care să rezulte proveniența banilor în patrimoniul ”donatorilor” și chiar acordarea în realitate a sumei respective de către bunicii paterni.”
ANI a verificat cheltuielile cu nunta făcute la Cornul Vânătorului de fata lui Vlăsceanu
Cea mai mare diferență constatată la avere de către inspectorii ANI – 1.390.102 lei – a fost la Alina-Elena Popescu și Cristian Popescu, fiica și respectiv ginerele lui Codruț Vlăsceanu. Aceștia au putut justifica venituri de doar 183.539 lei pentru perioada 2000-2008. Cei doi au declarat că o parte din plusul uriaș de avere provine din darurile primite de la nunta pe care au avut-o pe 2 noiembrie 2003, la restaurantul ”Cornul Vânătorului” din Pitești. Conform instanței, martorii au declarat că darul per invitat a fost între 1.000 și 2.000 de lei, ”însă declarațiile nu pot fi verificate obiectiv și conduc la o sumă finală aflată în totală contradicție cu cheltuielile pe care le-a presupus nunta respectivă, cel puțin la local: 28.000 lei.” Conform declarațiilor date de martorii audiați, la nuntă ar fi fost atunci 960 de invitați, ceea ce ar fi dus la venituri de la nuntă între 10 și 20 miliarde lei vechi. Numai că numărul invitaților pare însă ”umflat”, în condițiile în care cele două mari săli de la ”Cornul Vânătorului” au cumulat doar 600 de locuri, și asta în condițiile în care vremea rece din noiembrie 2003 (data nunții) nu permitea instalarea unui cort în curtea restaurantului pentru a se ajunge la… 960 de invitați.
În ziua arestării tatălui, fiica a lichidat un cont de 2 miliarde lei vechi
O altă descoperire importantă făcută de inspectorii de la Integritate. Într-un cont deschis la BRD pe numele Alina-Elena Popescu (fiica lui Codruț Vlăsceanu) au fost depuși, pe data pe 20 decembrie 2007 (chiar în ziua deschiderii contului) suma de 121.500 lei. Apoi, pe 20 februarie 2008, încă 113.784,79 lei. Numai că banii erau ai tatălui, după cum au susținut cei de la ANI: ”pe 27 februarie 2008, la un interval de numai 2 luni de la deschiderea contului, Popescu Alina-Elena depune 106.890 lei, dar din verificările efectuate pe baza extraselor de cont emise de către bancă figurează client asociat tatăl său Vlăsceanu Gheorghe Codruț, motiv pentru care putem aprecia că sumele de bani îi aparțineau.” O altă coincidență ”ciudată”: pe 18 iunie 2008, exact în ziua în care Codruț Vlăsceanu a fost arestat, soldul depus al contului, în valoare de 215.225,64 lei, a fost transferat într-un cont curent având-o ca titulară pe… Alina-Elena Popescu. Prin urmare, noul cont a fost închis după mai puțin de o lună, pe 8 iulie 2008, prin retragerea sumei depuse, chiar în ziua arestării lui Vlăsceanu. Inspectorii de la ANI au declarat în raportul întocmit că ”din analiza rulajelor celor două conturi rezultă clar că sumele au fost transferate dintr-un cont în altul de fiica sa tocmai pentru a nu figura pe numele său (al tătalui, n.red) aceste sume și pentru a nu fi nevoit să le declare și să dea explicații în legătură cu proveniența lor.” Aceiași oficiali de la Integritate concluzionează și că ”Popescu Alina-Elena, având în vedere vârsta, ocupația, precum și venitul net de 33.652 lei realizat din salarii între 2000 și 2008, dar și faptul că nu a realizat venituri din alte activități, se poate remarca faptul că este practic imposibil ca într-un interval relativ scurt (2005-2008), să ruleze asemenea sume din surse proprii prin operațiuni bancare și să înstrăineze cu titlu de împrumut unei persoane fizice sume importante de bani (110.000 euro și 100.000 lei). ”
Ca o concluzie, inspectorii ANI au lucrat ceas în developarea filmului prin care fostul șef de la permise a încercat să-și disimuleze averea, dovadă că, în decembrie 2011, instanța a dispus confiscarea acesteia. E vorba, în total, de circa 40 de miliarde lei vechi, asta însemnând cei 454.000 euro și 1,4 miliarde lei vechi confiscați la percheziția din ziua în care Vlăsceanu a fost arestat, plus alte 19 miliarde lei vechi reprezentând cota-parte din averea pe care n-a putut-o justifica, deși a trecut-o pe numele copiilor sau a soacrei.
Material realizat de Denis Grigorescu
0 Comentarii