Vizita la Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București a delegației Districtului Chaoyang din Beijing

Săptămâna trecută, la 18 aprilie 2024, Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie din
București (CCIB), împreună cu Mihai Andrițoiu, presedinte executiv al Asociației China-România pentru Promovarea Comerțului Internațional și Economiei (AFPICE) au
primit delegația Administrației Districtului Chaoyang din Beijing formată din Xiao Wen,
președintele Comisiei pentru educație a Districtului și Meng Fansen, director al
Comitetului pentru muncă a Sub-Districtului Chaowai din cadrul Districtului Chaoyang
din Beijing.

Au fost prezenți la întâlnire: Wang Fa, Secretar I la Secția Economică, Li Yi,
Secretar II la Secția Politică a Ambasadei R.P.Chineze în România, Maier Corin Bogdan,
reprezentantul în țara noastră a BYICC, membrii ai comunității de afaceri chineze în țara
noastră, iar din partea română, Gabriela Iftene, director executiv, colectivul Serviciului
Relații Internaționale din CCIB, membrii AFPICE și reprezentanți ai firmelor și
companiilor românești interesate de promovarea relațiilor comerciale româno - chineze în
special a exporturilor românești în această țară.

Chaoyang este cel mai mare și cel mai populat district central din Beijing, unde
își au reședința toate ambasadele străine, inclusiv, a României, excepție făcând
misiunile diplomatice ale Federației Ruse și Luxemburgului. Conform site-ului
official al Districtului Chaoyang, acesta este gazda a peste 3.000 de firme străine,
167 agenții internaționale de știri, precum și a 2/3 dintre companiile
transnaționale care au investit în Beijing. În Chaoyang își are sediul Camera de
Comerț Internațională Yabaolu din Beijing (BYICC).

Salutând prezența oaspeților, președintele Stocklosa a făcut o succintă prezentare a
istoriei de 156 ani a CCIB și de 113 ani a sediului său istoric, a locului și poziției
Camerei din București în sistemul cameral din țara noastră. ”După volumul schimburilor
comerciale China este al doilea partener comercial al României între statele din afara UE
și principala piață necomunitară de origine de unde provin produsele importate în țara
noastră. Totodată, în comerțul cu China, România înregistrează cea mai mare balanță
deficitară, impunându-se ca firmele și companiile românești să fie mai active pe piața
chineză, iar autoritățile competente din această țară să le ofere sprijinul necesar” a
menționat Iuliu Stocklosa în mesajul adresat delegației chineze.

Citește și:

• Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation au dat în judecată statul român pentru sechestrul pus de autorități
• Asociere între Primăria Câmpulung şi Landmark Management împotriva deşeurilor
• Noi dezvăluiri în scandalul ”Corupţie la iepuri” din cadrul AJVPS Argeş. Vânătorul Relu Vasile a fost exclus din asociaţie după ce i-a cerut preşedintelui Mihai Oprescu mai multă transparenţă
• Calinic, la pas sprinten prin Cluj, ca la… 20 de ani

Cei doi oaspeți au făcut prezentări ale potențialului de colaborare economică, dar și
culturală a Districtului Chaoyang cu municipiul București, amintind de colaborarea existentă cu Primăria Sectorului I, asigurând totodată de sprijinul autorităților locale pentru buna cooperare în viitor.
În marja întâlnirii, președintele Iuliu Stocklosa și reprezetantul din România a Camerei
Internaționale Yabaoludin Beijing au semnat Memorandumul de Cooperare între CCIB și
BYICC, care devine al 12-lea acord de colaborare între Camera București și o structură
similară din China.

Informații de background
La finele anului 2023, R.P.Chineză a fost al doilea partener comercial al
României (după Turcia) în afara UE, cu o valoare totală a schimburilor de 8,2 miliarde
USD, principala țară de origine din spațiul necomunitar pentru produsele importate de
România (7,3 miliarde. USD), dar numai a opta piață de desfacere a mărfurilor
românești în spațiul extracomunitar (0,9 miliarde USD). Cu un deficit de 6,4 miliarde
USD, la 31 decembrie 2023, China conducea detașat în topul țărilor cu care România
înregistra balanțe comerciale negative, urmată de Germania (4,6 miliarde USD),
Polonia (4,5 miliarde USD) și Turcia (3,6 miliarde USD).

Biroul de Presă al CCIB