# Pentru că statul român nu are nevoie de simboluri
Bâjbâielile Consiliului Judeţean Argeş, care nu a dorit să cumpere conacul de la Ştefăneşti în lipsa unui inventar al tuturor obiectelor de patrimoniu din imobil, i-au determinat pe descendenţii familiei Brătianu să apeleze la serviciile unei case de licitaţii.
Astfel, Vila Florica a fost scoasă la vânzare prin intermediul casei de licitaţii Artmark Historical Estate, preţul de pornire fiind stabilit la 2 milioane de euro. Trebuie să remarcăm faptul că proprietarii Vilei Florica cer acum cu un milion de euro mai puţin decât suma fixată anul trecut, când se negocia achiziţionarea imobilului de către Consiliului Judeţean Argeş. Conacul familiei liberale Brătianu are o suprafaţă utilă de 1.774 mp, 5 niveluri (demisol, parter, două etaje şi mansardă), 40 de camere, 14 băi şi un parc dendrologic de aproape 3 ha. Mai trebuie să menţionăm că Vila Florica a fost estimată de casa de licitaţii Artmark Historical Estate la 2,5 – 3 milioane de euro. Conacul familiei Brătianu din oraşul Ştefăneşti, cunoscut și ca Vila Florica, a fost locuinţa celei mai importante familii de oameni politici din România, Ion şi Ionel Brătianu având un rol important în realizarea României moderne. Conacul poartă numele Florica, fiind botezat după prima fiică a lui Ion C. Brătianu.
Conacul a fost naţionalizat în 1984
Domeniul este la vânzare prin Artmark Historical Estate la un preţ de pornire de 2 milioane de euro şi include un parc, conacul, o fermă, capela, cramă, gara şi alte dependințe și anexe. Prima casă a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858. Dintr-o casă cu 4 camere, Ion Brătianu a construit un conac, iar apoi construcția a mai fost modificată şi de Ionel Brătianu.
„Amenajările şi construcţiile pe care Ionel Brătianu (1864-1927) le-a făcut la Florica au durat din 1889 până în 1925 (…) În anul 1948 conacul este naţionalizat, iar proprietarul este arestat. Clădirea cade în paragină după ce este folosită ca sediu pentru refugiaţii greci ai lui Marcos. După 1970 intră în vizorul gospodăriei de partid şi este restaurată şi remobilată pentru a deveni «casă de oaspeţi». În anul 1990 Ministerul Culturii hotărăşte realizarea Centrului de Cultură «Brătianu», iar după anul 2003 este administrată de Consiliul Judeţean Argeş”, se menţionează în anunţul Artmark Historical Estate.
După casa lui Ion Mihalache, iată că încă un simbol al Argeșului, al istoriei naționale moderne și al liberalismului românesc este scos la mezat din cauza impotenței statului în a păstra în patrimoniul propriu valori naționale.
Iustina Harco-Burcea, Florin Silvestru
0 Comentarii