# Evreii care au dat milioane de milioane de euro pe teren îşi vor cere banii înapoi de la magnatul Ivănescu # Pe parcursul a zeci de articole realizate timp de patru ani, Jurnalul de Argeș a dezvăluit toate neregulile legat, de modul în care 32,8 hectare de pădure au fost „teleportate” de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, pentru a fi cumpărate de magnatul Nicolae Ivănescu # Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a decis anularea tuturor contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale, dintre care o mare parte a ajuns la mai mulți investitori evrei

Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a admis solicitarea Direcției Silvice Argeș de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și, ulterior, aproape jumătate au fost cumpărate de oameni de afaceri evrei.

Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa.
Unul dintre avocații din proces ne-a declarat, sub protecția anonimatului, că „oamenii de afaceri israelienii sunt cei mai păgubiți din toată afacerea. Au pierdut și terenul, și banii dați. Oamenii de afaceri vor face acțiune în instanță împotriva lui Nicolae Ivănescu pentru a recupera suma plătită. Și probabil că Nicolae Ivănescu o va chema în garanție pe Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, cea de la care magnatul argeșean a cumpărat aproape 30 de hectare de teren din Pădurea Trivale. Marie Helene Fabra Brătianu este victimă colaterală în toată această afacere”.
În acțiunea declanșată în instanță pentru anularea contractelor de vânzare-cumpărare, cei de la Direcția Silvică au reclamat și că Nicolae Ivănescu ocupă abuziv Cantonul Silvic Plopilor din Pădurea Trivale: „Cantonul Silvic Plopilor aparține Direcției Silvice Argeș – Ocolul Silvic Pitești, fiind pus în funcțiune în anul 1969. Deși Direcția Silvică Argeș nu i-a predat pârâtului Ivănescu Nicolae imobilul Canton Silvic Plopilor și nici nu a fost demarată executarea silită împotriva noastră, acesta îl ocupă în mod abuziv”. Iar Tribunalul Argeș l-a obligat pe Nicolae Ivănescu să predea Cantonul Silvic Plopilor către Direcția Silvică Argeș.

Se va face o nouă plângere la CEDO

Surse apropiate părților din acest proces ne-au precizat că fiica Ilenei Brătianu va face plângere la CEDO după ce hotărârea instanței va rămâne definitivă. În 2016, la CEDO a mai fost depusă o altă plângere legată de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu – Costel Ungureanu.
Oamenii de afaceri evrei care au cumpărat 15,5 hectare de teren în Pădurea Trivale de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro au făcut deja două plângeri împotriva  acestuia la sfârșitul lui 2017, plângeri ce au fost conexate în dosarul aflat pe rolul DNA încă din 2012, cu 9 persoane inculpate până acum.

Fiica Ilenei Brătianu spune că nu a fost rea-credință în vânzarea terenurilor de către mama sa

Tot în acțiunea declanșată la Tribunalul Argeș, cei de la Direcția Silvică Argeș precizau că nu se poate vorbi despre „buna-credință în cumpărarea acestui teren (n. red. – cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale), întrucât la nivelul anului 2009 era de notorietate faptul că Pădurea Trivale a fost retrocedată în mod ilegal, iar pe rolul Judecătoriei Pitești exista un dosar civil în contradictoriu cu Brătianu Ileana”.
Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, îi contrazice însă pe cei de la Direcția Silvică Argeș legat de reaua-credință în cumpărarea terenurilor: „Cei de la Direcția Silvică Argeș spun că nu poate fi vorba de bună-credință, întrucât la data vânzării exista pe rol litigiul care a format obiectul dosarului 9455/280/2009, însă această susținere este cu totul nereală. Dosarul respectiv a fost înregistrat la Judecătoria Pitești pe 14 iulie 2009, iar mama mea, care a înstrăinat terenurile, a decedat pe 8 aprilie 2009, deci înainte cu mai bine de trei luni de a fi promovată această acțiune. La data înregistrării cererii de chemare în judecată, Ileana Brătianu era decedată. În aceste condiții era evident că nu mai putea încheia un act de vânzare-cumpărare după această dată. Se susține, de asemenea, că aceasta nu a fost de bună-credință întrucât era de notorietate, la nivelul anului 2009, faptul că Pădurea Trivale fusese retrocedată în mod ilegal. Cu privire la acest aspect aș vrea să spun că mama mea a locuit în timpul vieții sale în Franța, neavând cunoștință de faptele notorii de la nivelul comunității locale, iar o parte din actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin procurator”.

Jurnalul de Argeș, singurul ziar ce a prezentat în detaliu toate neregulile legate de „teleportarea” terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale

Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat, pe parcursul a zeci de articole, toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi, astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu – bibliotecarul de la Rătești – a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia  variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura, condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii ‚40. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri unor investitori evrei, de la care a primit în total 2,3 milioane euro.