Înainte de 1989, viața culturală era atent monitorizată de către Direcția Centrală de Statistică prin Comitele județene de cultură și educație socialistă. Potrivit Decretului nr.10/1986, raportarea de date necorespunzătoare adevărului se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (!!!), iar nerespectarea Normelor tehnice de completare și a termenlor de prezentare, cu amendă de la 1000 la 2000 de lei. Vă prezentăm, mai jos, o „Situație privind activitatea caselor de cultură ale municipiului Pitești pe anul 1986”, pentru a vedea amploarea fenomenului cultural și, mai ales, în ce consta acesta.

„Manifestări politico-educative și culturale: total – 720, număr de participanți – 150.422. Din care: – pe teme politice, patriotice – 151, număr de participanți – 20.862; – pe teme economice – 70, număr de participanți – 70, număr de participanți – 15.832; pe teme materialist-științifice – 13, număr de participanți – 1254; pe teme etice -90, număr de participanți – 12.960; pe teme de cultură generală – 98, număr de participanți – 8.830; pe alte teme – 121, număr de participanți – 62.319”.
Mai aflăm că Universitatea cultural-științifică organizase un număr de 29 de cursuri la care au luat parte 1797 de cursanți. Așa de „îndoctrinați” au fost, încât peste trei ani vor ieși mai toți în stradă împotriva comunismului. Această „Universitate” ținea astfel de cursuri: istorie, cultură și civilizație românească – 25, număr de participanți – 1325; științifice: 2, număr de participanți – 130; tehnice: 2, număr de participanți – 128; alte cursuri: 5, număr de participanți – 214.

Citește și Arghezi, angajat la Piteşti!

Existau cinci brigăzi științifice, care au susținut 24 de spectacole, la care au participat 1240 de spectatori, și un număr de 11 cercuri tehnico-aplicative, cu 607 cursanți. Mai existau 13 formații artistice, care susținuseră 77 de spectacole, cu 28.365 de spectatori, din care formații teatru: 2, cu 13 spectacole, în fața a 2.722 spectatori, o formație de teatru de păpuși ce susținuse doar… cinci spectacole, cu 840 de spectatori, două formații de montaje literar-muzicale ce au susținut 8 spectacole ce aduseseră 720 de spectatori, două coruri, cu 14 spectacole, cu 5.836 spectatori, zero orchestre de muzică populară, zero formații de dansuri populare, zero orchestre de muzică populară (totuși, existau „Doina Argeșului” și ansamblul „Dorul”), o formație de dans cu temă, cu 6 spectacole și 4.600 spectatori, zero formații de estradă (fusese una la teatru, pe atunci desființată), zero ansambluri de cântece și dansuri. La rubrica „alte formații”, aflăm că ar fi existat trei, care susținuseră 9 spectacole în fața a 2.813 spectatori.

Citește și Complexul feudal Curtea Domnească de la Argeş

În fine, din situația statistică înaintată lui Petre Popa mai reiese că existau 11 cercuri artistice, cu un total de 349 de membri, din care: literare – unul (cenaclul „Liviu Rebreanu”), care număra 82 de membri atunci, unul de artă plastică (45 de membri), 6 muzicale (169 de membri), unul de artă fotografică (doar cu 7 membri), unul de artă cinematografică (6 membri), zero de artă populară. La „alte cercuri”, se înregistrează 1, cu 40 de membri.
E nesuferită, prea seacă statistica, e tare greu să reconstitui viața culturală vie a Piteștiului doar după cifre. Ceva tot e de reținut. Fuseseră organizate 720 de evenimente în acel an, la care participaseră nu mai puțin de 150.422 persoane, cât populația orașului, dar, probabil, cam aceiași mergeau și la Teatru, și la Palatul Culturii, și la Casa Sindicatelor, și la Tehnic-Club…

P.S. În foto-document, realizată de Ion Clopoțel, din arhiva personală, ca și situația prezentată, îi regăsim pe Octav Pârvulescu, Dorel Ștefănescu, Ion Popa Argeșeanu, Val. Dobrin, Aurel Sibiceanu, Grigore Constantinescu, Ion Toma Ionescu, Tudor Diaconu. Poate ne ajută cititorii să-i identificăm și pe ceilalți!

Citește și Sergiu Celac, acţionând în Piteşti pentru Revoluţia din decembrie 1989