În liceu m-am nimerit, cu totul întâmplător, să stau în gazdă la Nadejda Borodin, de pe strada Gh. Lazăr. Părinții plăteau o chirie mare, singura problemă era cu căldura: d-na Nadia venea în fiecare seară să-mi oprească gazele. La un moment dat, a plecat la Moscova, de unde s-a întors cu un aparat de „fabricat” „apă vie-apă moartă”. Îl folosea pentru ea, credea în Baba Vanga. Eu, raționalist din fire, nu am ascultat-o. A trăit până la 107 ani, la 100 de ani și-a deschis un magazin în poartă, unde vindea diverse produse.

Citește și Se modernizează drumul spre Mânăstirea Ciocanu

Surpriza cea mare s-a produs în momentul în care, din când în când, la d-na Nadia, gazda mea (pe care am dus-o și la Teiu, la părinți, când am tăiat porcul), venea Sergiu Celac, traducătorul oficial din limba rusă al lui Ceaușescu. Sergiu Celac mi-a oferit multe cărți în limba română din partea Ambasadei URSS, scrise de Gorbaciov, în care se vorbea de perestroikă și glasnost. „Ești cu Ceaușescu?”, m-a întrebat Sergiu Celac. „Nu, ambii mei bunici au făcut pușcărie politică, deși eu am fost secretar UTC pe clasă, fiind premiantul clasei”, i-am zis. Mi-a oferit un teanc de cărți. Am fost șocat de o asemenea libertate de exprimare, la acele vremuri, vibram cu ele (1985-1986). Dar cel mai mult îmi plăcea… fata lui Sergiu Celac, superbă, de care mă îndrăgostisem în secret. De notat că la întâlniri participau și diverși bărbați din Pitești și din Ștefănești. Habar nu aveam că se pregătea Revoluția din 1989.

Când am ajuns ziarist, colegul meu de birou, Gh. Popescu, avea să-mi spună, la o înghețată de la „Magnolia”, ce a făcut pentru a pregăti revoluția. „Puteam fi prefect, dar am refuzat”, mi-a spus. „Am încercat să racolez un coleg de ziar, pe X, ne-am dus la restaurantul de la Ciupa, de pe autostradă, dar nu a avut curaj să se bage în mișcare, dar nici nu m-a trădat”. Mă opresc aici, mai știu multe…

Citește și Profesorul Ion Stroe, considerat folcloristul de renume al văii Bratiei