Curtea de Argeş, fosta cetate de scaun a Țării Românești, adăposteşte comori importante ale istoriei naţionale, fiind astăzi unul dintre cele mai importante puncte de atracție, datorită unei bogate palete de obiective turistice.
În oraş există două curţi medievale: una din secolele XIII-XIV – Curtea Domnească, împreună cu Biserica „Sfântul Nicolae” – și cealaltă din secolele XV-XVI – complexul mânăstirii, împreună cu Palatul Episcopal. Cele două situri istorice sunt despărţite de bulevardul lung de 1,5 km, trasat de arhitectul francez André Lecomte du Noüy la 1885, după restaurarea mânăstirii.
Complexul Feudal Curtea Domnească de la Argeș cuprinde doar o mică parte a Curții Domnești de odinioară
Curtea Domnească de la Argeș a fost construită inițial în secolul al XIII-lea de voievodul român Seneslau. La începutul secolului al XIV-lea, pe timpul domnitorului Basarab I (1310 – 1352), au fost ridicate biserica, Palatul Domnesc de pe latura de sud, turnul și zidul de incintă. În secolul al XVI-lea, domnitorul Țării Românești de la acea vreme – Neagoe Basarab (1512 – 1521), a construit Casa Domnească, pe latura de nord. Astăzi, Complexul Feudal Curtea Domnească de la Argeș cuprinde doar o mică parte a Curții Domnești de odinioară. Găsim în interiorul său un ansamblu de monumente istorice, precum turnul de poartă al Curții Domnești, zidul de incintă, ruinele a două case, spre sud-vest – Casa Basarab I, iar spre nord – Casa lui Neagoe Basarab, ambele locuite de Neagoe Basarab în perioada în care venea să verifice construcția Mânăstirii Argeșului.
Citește și Cărți cu propriile portrete ale muscelenilor, lansate de caricaturistul Gheorghe Mitroiu
Biserica Domnească este inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial
Curtea găzduiește și ruinele Bisericii „Sân Nicoară” din secolul al XIII-lea, însă clădirea din cadrul complexului care se află în cea mai bună stare este Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, construită în stil bizantin. Datând din perioada cuprinsă între mijlocul și sfârșitul secolului al XIV-lea, Biserica Domnească este unul dintre cele mai vechi şi mai bine păstrate monumente din România medievală, fiind inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial. Biserica este încadrată ca perioadă de construcţie la începutul existenţei statale a Ţării Româneşti. A fost ridicată pe parcursul domniei chiar a primilor trei voievozi munteni, Basarab I, fondatorul dinastiei, a fiului său Nicolae Alexandru, care o termină de construit, şi a nepotului său, Vladislav Vlaicu I, sub a cărui domnie se va termina şi pictarea acestei magnifice ctitorii, între 1365-1369.
Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” respectă modelul de construcţie bizantin, având o singură turlă centrală, situată deasupra zidurilor dispuse în cruce greacă. Exteriorul este frumos decorat cu un model care alternează cărămizi cu pietre de râu. Valoarea excepțională a acestei biserici este dată de pictura de o calitate extraordinară. Monumentul conservă pictura inițială din secolul al XIV-lea, precum și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea și secolul al XIX-lea. Intrarea în ansamblu se face prin cele două porţi de lemn cu motive geometrice lucrate în 1967, cu ocazia restaurării, porţi ce sunt prinse în zidurile clopotniţei din 1838. În parcarea din faţa muzeului se mai observă pe latura vestică şi intrarea din secolul al XIV-lea în curte, reconstruită în timpul lui Neagoe Basarab.
Citește și Câmpulung: Expoziție cu tema “Scrisoarea lui Neacșu”. Monograme și inițiale, principalele atracții
Starea de ruină este expresia numeroaselor războaie şi conflicte ce au avut loc în acest spaţiu
Starea de ruină a Curţii Domneşti de la Argeş este expresia numeroaselor războaie şi conflicte ce au avut loc în acest spaţiu de-a lungul secolelor, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, adică până în perioada modernă a României. Complexul feudal a fost reparat și consolidat de-a lungul timpului, în zonă efectuându-se mai multe cercetări arheologice.
Curtea Domnească de la Argeș se află în municipiul Curtea de Argeș, în partea de nord-vest a județului Argeș, oraș înconjurat de dealurile și muscelele Argeșului de la poalele Munților Făgăraș. Este străbătut de șoseaua națională DN 7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș, situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești. La Curtea de Argeș, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN 73C, care duce spre est la Câmpulung (49 km) și spre vest la Râmnicu-Vâlcea (36 km).
0 Comentarii