Comisia Europeană a lansat astăzi, 24 noiembrie, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022.
Comisia Europeană a lansat astăzi ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022. Pachetul de toamnă al semestrului european include Analiza anuală privind creșterea durabilă, avizele privind proiectele de planuri bugetare (PPB) ale statelor membre din zona euro pentru 2022, recomandările de politică pentru zona euro și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă.
Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2021, potrivit cărora economia europeană trece de la redresare la expansiune, dar se confruntă în prezent cu noi dificultăți.
Măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în ceea ce privește România
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit prevăzut în tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
Întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că, în acest moment, nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Comisia va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.
Analiza anuală privind creșterea durabilă
În acest an, Analiza anuală privind creșterea durabilă prezintă o agendă ambițioasă pentru 2022, care orientează UE de la gestionarea situației de criză către o redresare sustenabilă și echitabilă, care consolidează reziliența economiei UE. Analiza stabilește totodată modul în care Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), elementul central al NextGenerationEU, va fi integrat mai profund în noul ciclu al semestrului european. Acest lucru va permite crearea unor sinergii între cele două procese și evitarea sarcinilor administrative inutile pentru statele membre. În plus, Analiza anuală privind creșterea durabilă stabilește modul în care obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) vor fi integrate într-o măsură și mai mare în semestrul european pentru a furniza rapoarte pe deplin actualizate și coerente cu privire la ODD în toate statele membre.
Mecanismul de redresare și reziliență, cu un buget de 723,8 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, va avea un rol central în construirea unei economii reziliente, bazate pe echitate. Datorită integrării priorităților UE în MRR, semestrul european va orienta mai bine statele membre către reușita tranziției verzi și a celei digitale și către construirea unei economii a UE mai reziliente.
Până astăzi, Comisia a aprobat 22 de planuri naționale de redresare și reziliență, iar Consiliul le-a aprobat pe toate. Astfel, începând din august 2021, au fost deblocate plăți de prefinanțare în valoare de 52,3 miliarde EUR pentru 17 state membre. În ansamblu, planurile aprobate de Consiliu până în prezent reprezintă 291 de miliarde EUR sub formă de granturi și 154 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. În prezent, accentul se pune pe implementarea practică a planurilor de redresare.
Plățile de prefinanțare din cadrul MRR au început deja să furnizeze contribuții valoroase pentru cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive prezentate în Analiza anuală privind creșterea durabilă: durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică.
Comisia invită totodată statele membre să se asigure că reformele și investițiile naționale reflectă prioritățile identificate în Analiza anuală privind creșterea durabilă.
Avize privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro
Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare pentru 2022 se bazează pe recomandările de politică bugetară adoptate de Consiliu în iunie 2021. Acestea țin cont de continuarea aplicării în 2022 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.
În prezent, statele membre pun capăt măsurilor de urgență temporare și își concentrează din ce în ce mai mult măsurile pe sprijinirea redresării. În 2022, granturile din cadrul MRR vor finanța 24 % din totalul măsurilor de sprijin pentru redresare. Absorbția granturilor acordate prin MRR urmează să fie concentrată la începutul perioadei: se preconizează că statele membre vor cheltui peste 40 % din cuantumul total al granturilor acordate în cadrul MRR, în așteptarea deciziei de plată în urma atingerii jaloanelor și a țintelor. Investițiile finanțate la nivel național ar urma să fie menținute, cel puțin în linii mari, în 2022 în toate statele membre, conform recomandării Consiliului.
Se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi expansionistă în perioada 2020-2022. Contribuția pozitivă a investițiilor publice și a altor cheltuieli de capital finanțate atât din bugetul național, cât și din bugetul UE este importantă, dar principalul motor al expansiunii bugetare în 2021 și 2022 este reprezentat de cheltuielile primare curente nete finanțate la nivel național. În mai multe state membre, inclusiv în unele state membre cu un nivel ridicat al datoriei, orientarea bugetară favorabilă preconizată va fi determinată de o creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național sau de reduceri ale impozitelor nefinanțate. În unele cazuri, se preconizează că acest lucru va avea un impact considerabil asupra poziției bugetare de bază. În aproximativ un sfert dintre statele membre, orientarea bugetară favorabilă ar urma să fie determinată de investiții, finanțate atât la nivel național, cât și de UE.
Recomandarea privind zona euro și Raportul privind mecanismul de alertă
Recomandarea privind politica economică a zonei euro adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro cu privire la aspectele care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu. Statelor membre din zona euro li se recomandă să ia măsuri în perioada 2022-2023, individual și colectiv, în cadrul Eurogrupului, pentru a continua să utilizeze și să coordoneze politicile bugetare naționale astfel încât să sprijine în mod eficace o redresare sustenabilă. Recomandarea solicită menținerea unei orientări bugetare moderat favorabile în 2022 în întreaga zonă euro și orientarea treptată a măsurilor de politică bugetară către investiții care promovează o redresare rezilientă și sustenabilă. De asemenea, recomandarea subliniază importanța tranziției de la măsuri de urgență la măsuri de redresare pe piețele forței de muncă prin asigurarea unor politici active eficace privind piața muncii, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE). Statele membre din zona euro ar trebui să mențină o politică bugetară flexibilă pentru a putea reacționa în cazul reapariției riscurilor de pandemie. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, statele membre din zona euro ar trebui să urmărească politici bugetare care să ducă la obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și la asigurarea sustenabilității datoriei, consolidând totodată investițiile. De asemenea, în recomandare se solicită continuarea lucrărilor pentru finalizarea uniunii bancare, consolidarea rolului internațional al monedei euro și sprijinirea procesului de creare a unei monede euro digitale.
Citește și: Calinic, despre spovedirea online: „Nu metoda contează, ci rezultatul final!”
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) este un instrument de examinare pentru detectarea potențialelor dezechilibre macroeconomice. RMA din acest an concluzionează că sunt justificate bilanțuri aprofundate pentru 12 state membre: Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia. Aceste state membre au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în ciclul anual de supraveghere precedent al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), considerându-se că se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia) sau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Noile bilanțuri aprofundate vor examina evoluția acestor dezechilibre, gravitatea lor și măsurile luate de statele membre, pentru a actualiza evaluările existente și a determina eventualele nevoi restante în materie de politici.
Raportul privind supravegherea mai strictă și rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Cel de al doisprezecelea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia constată că țara a înregistrat progrese suplimentare în direcția îndeplinirii angajamentelor convenite, în pofida întârzierilor întâmpinate în unele domenii, care sunt parțial legate de circumstanțele dificile cauzate de pandemia de COVID-19 și de incendiile forestiere catastrofale din august 2021. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea să decidă cu privire la activarea următorului set de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici.
Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Spania Portugalia, Cipru și Irlanda arată că toate cele patru state membre își păstrează capacitatea de a-și plăti datoriile în curs.
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă se redresează, deși ocuparea forței de muncă nu a revenit încă la nivelurile anterioare crizei. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat în special tinerii, lucrătorii cu forme de muncă atipice, persoanele care desfășoară o activitate independentă și resortisanții țărilor terțe. Sectoarele cu cerere ridicată se confruntă deja cu o penurie de forță de muncă. În același timp, o serie de întreprinderi ies din criză cu dificultăți financiare considerabile, iar unele locuri de muncă pot dispărea, în timp ce altele vor fi create datorită tranziției verzi și tranziției digitale. În acest context, politicile active în domeniul pieței forței de muncă și, în special, sprijinul pentru tranzițiile profesionale devin deosebit de importante. Participarea la învățarea în rândul adulților rămâne departe de practica standard în întreaga UE și a fost afectată de pandemie, cu diferențe mari între statele membre. Prin urmare, asigurarea competențelor adecvate necesare pentru piețele forței de muncă ale viitorului rămâne o provocare. În fine, sistemele de protecție socială au contribuit la depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 fără o creștere substanțială a riscurilor de sărăcie sau a inegalității veniturilor. Acest lucru s-a datorat, printre altele, sprijinului substanțial la nivelul UE și al statelor membre, de exemplu prin scheme de reducere a timpului de muncă și alte măsuri de menținere a locurilor de muncă introduse sau extinse în timpul crizei și finanțate prin instrumentul SURE. Cu toate acestea, în multe țări există în continuare lacune în materie de protecție socială, în special în cazul lucrătorilor cu contracte atipice și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Analiza din Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2022 se bazează pe tabloul de bord social revizuit, care sprijină în prezent monitorizarea a 18 dintre cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Acest lucru va contribui la evaluarea cuprinzătoare a principalelor provocări sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din statele membre. În cadrul Summitului social de la Porto, liderii UE au aprobat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, care stabilește trei obiective principale ale UE privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei până în 2030, iar aceste obiective sunt acum integrate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă.
Declarațiile membrilor colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Odată cu trecerea de la gestionarea crizei la investiții favorabile creșterii pentru viitor, prioritatea este de a realiza reformele și investițiile adecvate pentru ca Europa să înceapă o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și sustenabilă. În timp ce Mecanismul de redresare și reziliență va oferi structura de finanțare, statele membre se pot baza și pe semestrul european ca punct de reper pentru politicile viitoare. Orientările sale periodice le vor ajuta să facă progrese în ceea ce privește tranziția verde și tranziția digitală, să ofere economiilor lor impulsul de care au nevoie și să consolideze reziliența noastră colectivă în fața șocurilor viitoare. Semestrul le va ajuta totodată să facă față riscurilor noi, dar și celor moștenite, care ar putea împiedica redresarea. În plus, va trebui să ne concentrăm pe consolidarea întreprinderilor, pe încadrarea unui număr mai mare de persoane în locuri de muncă de calitate, pe eliminarea barierelor din calea investițiilor și pe coordonarea politicilor pentru a menține sustenabilitatea fiscală a UE.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Economia europeană înregistrează o creștere puternică, dar se confruntă cu o serie de dificultăți: creșterea puternică a cazurilor de COVID-19, creșterea inflației și problemele actuale legate de lanțurile de aprovizionare. Această situație economică complexă necesită politici atent calibrate: trebuie să menținem redresarea pe calea cea bună, dar și să ne îndreptăm către un model de creștere mai durabilă, mai competitivă și mai favorabilă incluziunii pentru perioada de după pandemie. În ceea ce privește zona euro, solicităm o orientare bugetară moderat favorabilă pentru 2022, cu accent pe investiții, dotarea lucrătorilor cu noi competențe și protejarea solvabilității întreprinderilor viabile. Dezechilibrele macroeconomice, pe care pandemia le-a exacerbat în multe cazuri, necesită o atenție deosebită. Mecanismul de redresare și reziliență este pus în aplicare în prezent în 22 de țări ale UE, care își propun să cheltuiască aproximativ 40 % din totalul granturilor alocate numai în 2022. Reușita acestui demers va fi probabil cea mai mare provocare – și oportunitate – pentru anul următor.”
Citește și: UE: Listă neagră a operatorilor de transport implicați în facilitarea traficului de persoane
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Politicile active în domeniul pieței forței de muncă, inclusiv stimulentele pentru calificare și angajare, trebuie să se afle în centrul eforturilor noastre pentru a atenua efectele negative ale pandemiei. Acest lucru va facilita tranzițiile profesionale și va asigura faptul că tranziția verde și cea digitală sunt echitabile și favorabile incluziunii. Pe lângă creșterea investițiilor în competențe, este, de asemenea, imperativ să se analizeze condițiile de muncă, ceea ce va contribui la remedierea deficitului de forță de muncă în anumite sectoare. Ajutăm cetățenii să se orienteze către noi locuri de muncă adaptate exigențelor viitorului, dar trebuie să asigurăm totodată calitatea acestor noi tipuri de locuri de muncă.”
Etapele următoare
Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia așteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.
Context
Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și va continua să joace acest rol în faza de redresare și în realizarea tranziției verzi și digitale. Prioritățile de politică vor fi structurate, la fel ca în anii precedenți, în jurul celor patru dimensiuni ale sustenabilității competitive și în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
Citește și: Locul judeţului Argeş într-o viitoare regionalizare
Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Obiectivul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a spori sustenabilitatea și reziliența economiilor și societăților europene, precum și de a le pregăti mai bine pentru provocările generate de tranziția verde și cea digitală.
0 Comentarii