# Ca director interimar la Institutul Hurmuzachi, cunoscutul comoștenitor al averii Brătienilor și-a mărit salariul, de la 7418 lei la 17.124 lei
Curtea de Apel București a hotărât definitiv în această primăvară că salariul argeșeanului Nicolae Brânzea, fost director interimar al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni și în prezent director adjunct, este ilegal. Soluția Tribunalului București, pe care Curtea de Apel o confirmă, anulează actele prin care Nicolae Brânzea își mărise salariul în două etape, ajungând în câteva luni, de la 7.418 lei (la 31 iunie 2017), la 17.124 lei (la 1 ianuarie 2018).
Prima oară, începând cu 1 ianuarie 2017, salariul lui Nicolae Brânzea s-a majorat, de la 7.418 lei, la 12.974 lei, deși Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevedea nicio majorare a salariilor începând cu acea dată.A doua oară, de la 1 ianuarie 2018, salariul directorului general adjunct al instituției a ajuns, de la 12.974 lei, la 17.124 lei, depășind limita de 10.880 lei prevăzută de Legea salarizării până în 2022. După ce directorul general Eugen Popescu, la revenirea în funcție, în iunie 2018, i-a scăzut salariul directorului adjunct, aducându-l în limitele legii, acesta din urmă a întreprins mai multe acțiuni împotriva superiorului său, invocând presupuse nereguli în echivalarea studiilor făcute în străinătate de directorul general.
Nicolae Brânzea: „S-a făcut o creștere de 25% la salariu și se pare că nu trebuia făcută”
Am stat de vorbă atât cu Nicolae Brânzea, cât și cu directorul Eugen Popescu legat de decizia definitivă a Curții de Apel București.
„Este o decizie parțială. S-a reținut doar un act adițional din 2017. Ca orice salarizare, nu se face de către mine, ci de către Resursele Umane, Contabilitate și Juridic. S-a făcut o creștere de 25% la salariu și se pare că nu trebuia făcută. Practic, ca urmare a deciziei instanței, va fi o mică reducere a salariului meu. Salariul meu oricum s-a redus din august 2018. Mai am o cale de atac, pe decizia privind micșorarea salariului, ce nu corespunde cu decizia Curții de Apel București. Este un alt proces pe acea decizie, proces încă aflat pe rol. Cred că toată această problemă este pur și simplu o «iubire» din partea unui director care nu își demonstrează studiile superioare”, ne-a declarat Nicolae Brânzea.
Ce spune directorul Marcel Popescu: „Până acum, salariul domnului Brânzea a fost ilegal”
Iată ce ne-a declarat Marcel Popescu (foto), directorul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, legat de decizia instanței: ”Ca urmare a deciziei instanței, salariul domnului Brânzea a fost adus în limite legale. Până acum, salariul domnului Brânzea a fost ilegal. Banii încasați ilegal începând cu 1 ianuarie 2018 vor fi recuperați de la domnul Brânzea. Salariul său va fi redus. Cele două decizii date de dânsul pentru a își mări singur salariul au fost considerate ilegale de către Tribunalul București și Curtea de Apel București”.
Privind conflictul pe care îl are cu directorul adjunct Nicolae Brânzea, Marcel Popescu spune că ”este o chestie pe care dânsul o susține permanent. În momentul în care eu am revenit la conducerea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, în iunie 2018, și am spus că nu pot să semnez un stat de plată ce arată un salariu ilegal, domnul Brânzea a încercat să aducă tot felul de motive și să creeze tot felul de conflicte ce sunt absolut false, cum ar fi faptul că eu nu aș avea studii. Am diplomă de studii obținută la Universitatea din Oradea acum 19 ani prin echivalarea studiilor făcute în Canada și prin examen de licență susținut la Universitatea din Oradea, nu este niciun fel de problemă. Domnul Brânzea încearcă să dezgroape lucruri care nu există”.
Nicolae Brânzea, fericitul comoştenitor al domeniului Brătianu
Fost președinte al Senatului Universității Pitești și fost vicar al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Nicolae Brânzea a făcut avere ca legatar testamentar, adică beneficiar, al averii Eleonorei (Oana) Brătianu, după moartea acesteia. Nicolae Brânzea este unul dintre comoștenitorii domeniului Brătienilor de la Florica, cu un procent de 4,16%, din suma totală de vânzare de 1,82 milioane euro. Din informațiile obținute până acum, Nicolae Brânzea a rămas cu mai multe proprietăţi, printre care 10 ha deja retrocedate în Ştefăneşti şi alte câteva sute de ha în Năvodari, judeţul Constanţa.
Familia Nicolae și Georgeta Brânzea, împreună cu cele două fete ale cuplului, mai moşteneşte şi casa din Bucureşti a Oanei Brătianu, cu tot cu lucrurile de valoare aflate în ea. Însă pe rol mai sunt şi alte procese prin care Eleonora Brătianu a cerut statului român restituirea bunurilor rămase de la Dan Brătianu, nepotul legendarului Ionel Brătianu. În urmă cu câteva luni, Nicolae Brânzea a început să taie din pădurea Brătienilor, cerând aviz de exploatare pentru arboretul de lângă Schitul Florica și pădurea din punctul Marcea (foto).
0 Comentarii