Suspectul Savu Păunescu susţine că i s-a înscenat un viol

de | 22.08.2013 10:06 | Actualitate

# Cazul ”Familia şefei Parchetului Piteşti, ameninţată cu moartea”. În urma articolului „Familia șefei Parchetului Pitești, amenințată cu moartea”, publicat în numărul nostru trecut, despre amenințările cu moartea primite prin telefon de către prim-procuroarea Antonia Diaconu, de la Parchetul Pitești, și de soțul acesteia, Daniel Diaconu, ofițer în cadrul IPJ Argeș, am fost contactați la redacție de către Savu Păunescu. Numele acestuia apare pe lista suspecților avuți în vedere de către anchetatori, pentru că, în decembrie 2012, a fost arestat sub acuzația de viol împotriva soției și corupție sexuală, iar polițistul care a înaintat Parchetului propunerea de arestare preventivă a fost chiar ofițerul Daniel Diaconu, soțul șefei Parchetului Pitești. Savu Păunescu acuză organele de anchetă că totul nu este decât o înscenare la adresa sa, pusă la cale de soție, Florica Doina Păunescu, pentru a obține, în urma divorțului, apartamentul folosit ca domiciliu conjugal comun și că anchetatorii i-ar fi instrumentat cazul „în familie”. Întrucât Savu Păunescu a solicitat un drept la replică, redăm în continuare interviul pe care ni l-a acordat la redacție, săptămâna trecută, și în care își expune punctul de vedere vizavi de modul în care a ajuns să fie inclus în cercul celor suspectați ca autori ai amenințărilor telefonice la adresa familiei magistratei.

„Am înțeles că dosarele se fac în familie, la Pitești”

# Ați sunat-o vreodată pe telefon pe doamna prim-procuror Diaconu?
– Nu, nu am sunat-o niciodată și nici nu am numărul ei de telefon.
# Nici pe soțul ei?
– Nici pe soțul ei nu l-am sunat niciodată.
# Atunci pe cineva din familia lor?…
– Nici nu i-am cunoscut înainte.
# Nici pentru chestiuni legate de anchetă?
– Aveți cuvântul meu că nici nu aveam numărul. Singurul lucru ce știu de la locul unde am fost arestat e că procurorul care a instrumentat dosarul meu, Raluca Dumitrescu, este nașa de cununie a soților Antonia și Daniel Diaconu. Acest anchetator (Daniel Diaconu, n.r.) a mai făcut și alte dosare în familie și le-a făcut la mai mulți probleme din astea.
# Ce vreți să spuneți când afirmați că a făcut dosar în familie? E polițist, e normal să facă cercetările și să înainteze dosarul la procuror. Ce era neobișnuit în asta?
– Adică nașa, fina… Așa am înțeles că se fac multe dosare, în familie, aici la Pitești. Și mulți nu știu. Ca să nu ai nicio șansă să scapi, de aia se face totul în familie.
# Mi-ați spus că ați fost la Curtea de Apel, cu o plângere. În legătură cu ce este acea plângere?
– Eu am făcut mai multe plângeri. Am făcut la Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, la Curtea de Apel am făcut de două ori, la Procurorul General, la București, pentru că am văzut că e o întreagă caracatiță. Acest anchetator, Daniel Diaconu, s-a lăudat că are relații prea mari, că eu nu am ce să-i fac, că nevastă-sa e șefa Parchetului și toți procurorii sunt subordonați soției lui și că eu fiind om de rând nu am ce să-i fac. Eu zic că totul mi-a fost înscenat, violul este o înscenare. Am 16 ani jumate cu soția, doi copii, încă un an și ceva fără acte… totul a fost o înscenare. Când m-au arestat, am fost vinovat doar pentru că am lovit-o, iar seara, când să ies din arest, mi-au înscenat că ar fi fost vorba de viol și corupere sexuală. Am făcut plângere și la DNA, pentru luare de mită și trafic de influență, abuz în funcție, împotriva anchetatorului Daniel Diaconu și a colegului lui, Tomescu, care m-au strâns de gât, și încă doi colegi de-ai lui, pe care nu știu cum îi cheamă, decât pe unul.

„Totul e o înscenare pentru ca soția să rămână cu locuința”

# Pe doamna procuror Diaconu o cunoașteți? Ați văzut-o vreodată?
– Atunci când mi-a încheiat dosarul, rechizitoriul și acum, când am fost să fac cerere pentru ca medicii de la LSM să-mi facă un control la cap. Procurorul Palaghia m-a trimis. Eu am cerut să i se facă și soției mele un control la cap, pentru că eu consider că este o femeie instabilă, țipă, urlă, nu cred că e sănătoasă cu capul.
# Am observat că vă plângeți mereu de procurorul Laurențiu Palaghia. Ce legătură are el cu cazul dumneavoastră?
– Pe 2 decembrie am fost dus la el, atunci când mi s-a făcut mandatul de reținere.
# Era procurorul de serviciu, probabil.
– Da. Și el e subordonat soției lui Diaconu.
# Păi cum altfel s-ar putea din moment ce dânsa e șefa Parchetului local? Dar dacă tot ați constatat că există o legătură „de familie” între procuroarea de caz, Raluca Dumitrescu și polițistul care a anchetat cazul, Daniel Diaconu, de ce nu ați sesizat asta când ați fost dus la instanță?
– N-am mai zis nimic, i-am lăsat în pace, să-și facă datoria. Mi-am spus că o să fac demersuri din arest, că o să fac scris mai departe. Eu eram terminat în acea perioadă. Erau toți pe mine, m-au prins într-un joc de mă zăpăciseră psihic. Am spus, am furnizat documente. Am aflat după ce mi-au încheiat rechizitoriul dosarului, că am fost lucrat. Eu consider că sunt vinovat doar pentru că am lovit-o pe fosta soție. Dar nu am violat-o. Totul nu este decât o înscenare pentru ca soția mea să rămână cu casa. Ea a cerut tot, a vrut tot. Nu am avut cu cine să vorbesc. Iar eu încerc acum să mă angajez peste tot, am băgat mai multe CV-uri. Sunt disperat după un loc de muncă la ora actuală.
# V-au chemat la poliție, la audieri, până acum, în legătură cu ceea ce zic ei, cum că ați fi unul dintre cei suspectați a fi autor al telefoanelor de amenințare?
– Nu, nu m-au chemat, dar eu n-am sunat în viața mea pe acest anchetator.

„N-am făcut consiliere psihologică pentru că nu aveam bani”

# În Austria mai aveți voie să mergeți, după ce ați fost arestat și condamnat pentru furt pe teritoriul lor național?
– Cred că mi-au băgat o interdicție. Dar nu știu nimic sigur.  Am avut o problemă cu austriecii în 2007, demult.
# Ce s-a întâmplat atunci? Am văzut că în 2011 s-a emis un mandat european de arestare, iar dvs. ați consimțit să vă predați. Ce s-a întâmplat mai departe în acel dosar penal din Austria în care erați acuzat de furt?
– Am făcut demersuri scrise la președintele Austriei și la ministerul lor și m-au eliberat, mi-au dat drumul.
# Adică v-au achitat?
– Da. Nu au avut totuși ceva concret. M-au ținut o perioadă și mi-au dat drumul.
# Cât timp ați fost închis la austrieci?
– Vreo 11 sau 12 luni, cam așa ceva. Îmi dăduseră vreo 2 ani de zile.
# În dosarul cu violul asupra soției ce pedeapsă ați primit și cum de ați fost eliberat?
– Condamnarea pe care am primit-o a fost de 3 ani cu suspendare. Acum se face tot posibilul ca să ajung din nou după gratii, ca să iau de astă dată cu executare. Eu acum sunt sub control judiciar și am interdicția de a părăsi țara.
# Prin ordinul de protecție emis de Judecătorie, erați obligat la consiliere psihologică. Ați făcut-o?
– Nu, pentru că nu mai aveam bani, iar cât am stat în spital am stat mereu de vorbă cu medicii. Am stat de foarte multe ori de vorbă cu psihologul în penitenciar și este suficient, sunt și înregistrări.
# Dar ofițerul de supraveghere nu v-a întrebat dacă ați fost la psiholog?
– El mă întreabă doar dacă am probleme sau dacă am încălcat condițiile eliberării condiționate.
Adriana Gândilă

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Ultimele articole