Web Analytics

Soţii Mateescu, meşterii populari care au ridicat munca la nivel de artă

de | 2.06.2011 15:16 | Cultură

Gheorghe Mateescu este un meşter popular argeşean ale cărui creaţii reunesc tradiţia populară cu inovaţia artistică. Din mâinile sale ies necontenit obiecte de uz gospodăresc, mic mobilier ţărănesc şi obiecte de artă decorativă. Împreună cu soţia sa, Elena, creează de peste 15 ani sculpturi în lemn şi icoane pe sticlă.

I-a cunoscut pe Ceauşescu, Borin Elţîn şi Adrian Păunescu

Gheorghe Mateescu a văzut lumina zilei într-o familie de oameni care nu se putea lăuda că ar fi bogată. Încă din primii ani de şcoală a fost fascinat de minunăţiile ieşite din mâna unei rude, meşter la fabrica de mobilă. Cu multă trudă a învăţat să asculte visurile lemnului şi să le dea viaţă. Remarcat pentru seriozitate, a fost cooptat în structurile partidului comunist şi, pentru că avea origine sănătoasă, a şi făcut carieră. Nu i-a fost uşor, dar obişnuit fiind cu munca, a răzbit. La „Ştefan Gheorghiu” i-a avut colegi pe oameni care şi-au pus amprenta pe viaţa comunităţii, cum au fost Tuţă Mincu sau Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş. Mare parte a activităţii Gheorghe Mateescu şi-a desfăşurat-o la Câmpulung, unde a ajuns secretar cu propaganda la Comitetul Orăşenesc. I-a cunoscut pe mai marii ţării şi pe alţii din cadrul fostului lagăr sovietic. Şefii de la judeţ, familia Ceauşescu, Adrian Păunescu, Evgheni Tiajelnikov (ambasador al URSS la Bucureşti în 1989), Boris Elţîn sau Jumjaghiin Ţedenbal mongolul se numără printre câteva dintre cunoştinţele sale. A umblat prin lume şi înainte, şi după 1990, mândrindu-se că este român, căci în adâncul sufletului său a rămas băiatul cu rădăcini adânc înfipte în pământul părinţilor săi.

Minunăţiile lui nea Gică

Destinul l-a întâlnit pe nea Gică cu Elena pentru a face împreună casă şi a creşte doi copii realizaţi. După 22 decembrie 1989, lui Gheorghe Mateescu i s-a propus să activeze în FSN, dar a dat ascultare chemării pământului şi a revenit la Curtea de Argeş şi la prima dragoste. Elena şi Gheorghe Mateescu şi-au construit cu trudă în ultimele două decenii reputaţia unor meşteri populari autentici, graţie căreia sunt invitaţi pe la târguri tradiţionale şi pe la evenimente de marcă din ţară şi străinătate. Artizanatul, păpuşile şi icoanele doamnei, minunăţiile din lemn ieşite din mâna lui nea Gică, obiectele vechi adunate de prin cotloanele prăfuite ale unor gospodării ţărăneşti, recondiţionate cu migală, precum şi alte comori adunate cu dragoste sunt câteva din valorile autentice argeşene. Chiar şi modul lor de viaţă, inclusiv alimentaţia şi obiceiurile sunt tradiţionale. În ateliere, în jurul acestora sau prin pod se usucă lemnul sau se păstrează materia primă pentru noile creaţii, care dau acea amprentă uşor de ghicit a identităţii naţionale. Cei doi au o mulţime de planuri şi uneori dau glas temerii că timpul nu va mai avea răbdare să-i lase să le ducă la bun sfârşit. Tocmai de aceea caută desăvârşirea în tot ceea ce fac. Definitoriu este pentru aceşti oameni faptul că vorbesc frumos despre concurenţă, chiar dacă subiectul este Ion Rodoş, din Nucşoara sau vărul Dan Gherasimescu, de la Valea Danului. Şi, în plus, sunt generoşi, împărtăşind şi altor învăţăcei secretele artei lor, ca s-o ducă mai departe. Din păcate, aceştia sunt tot mai puţini, pentru că arta populară nu are la noi o piaţă stabilă, colecţionarii sau clienţii sunt puţini şi dacă ar trăi numai din produsul muncii, ar risca să moară de foame. Gheorghe Mateescu este un pasionat colecţionar de bunuri moştenite de la străbuni şi deseori cutreieră satele de munte pentru a le descoperi.

Lucrează acasă şi călătoresc printre tradiţii şi obiceiuri

În anul 1994 soţii Elena şi Gheorghe Mateescu au ieşit la rampă cu primele creaţii de meşteri populari, la Curtea de Argeş, apoi la Mioveni şi Piteşti. Cei doi soţi spun că atunci şi-au asumat o nouă viaţă, lucrând acasă şi călătorind printre tradiţii şi obiceie în nesfârşitele colocvii de la târgurile artizanilor populari. Cea mai interesantă reuniune le-a părut cea din 2009, de la Neptun, la care au participat peste 1.000 de reprezentanţi ai studenţilor din universităţile tehnice din Europa. Argeşenii noştri au dus la malul mării peste 30 de costume autentice, în care i-au îmbrăcat pe oaspeţi. De neuitat pentru străini a fost „Periniţa” în care s-au prins cu avânt tineresc toţi, indiferent de vârstă. „Amintiri frumoase am şi de la participarea la manifestări organizate de Muzeul Dumbrava, din Sibiu, pare-mi-se al doilea din Europa de acest gen, dar şi de la Festivalul Folcloric Internaţional de la Vratsa (Bulgaria), loc magic unde se întâlnesc Carpaţii cu Balcanii, de la Nevers sau de la Tassos (Grecia), unde am fost într-o tabără de creaţie” şi-a reamintit meşterul Mateescu.

A reprezentat sculptura în lemn la emisiunea TVR, „O vedetă populară”

Denumirea de meşter popular i se potriveşte cu adevărat acestui om care îşi dedică talentul artei lemnului. Este cunoscut pentru realizarea de mobilier sculptat în lemn, diverse obiecte de uz casnic, dar şi obiecte religioase (icoane, cruci şi troiţe, candele etc). Din colecţia sa nu lipsesc nici jucăriile deopotrivă ingenioase şi amuzante şi măştile inspirate din diverse basme. Maestrul se străduieşte să păstreze acestor obiecte, dincolo de valoarea artistică, utilitatea. Troiţa poate fi şi candelă, blidarul decorat- un dulap de bucătărie, jugul stilizat poate deveni cuier şi aşa mai departe. Stilul care îl caracterizează este unul care pune accent pe crestăturile în lemn şi dă o maximă importanţă detaliilor cu care decorează creaţiile. Majoritatea sunt elemente geometrizante şi din mitologie (dintele de lup, romburile, zigzagurile, rozetele solare, figuri antropomorfe etc) precum şi un întreg alfabet de semne ale căror taine meşterul doreşte să le transmită mai departe. Un element caracteristic muncii sale este păstrarea neregularităţilor, lucrul cu mâna liberă în defavoarea liniarului şi echerului, în încercarea de a păstra cât mai mult din ingeniozitatea meşterului popular de altădată. Depăşind limitele esteticului, năzuinţa sa este de a ajunge la o artă autentică. Gheorghe Mateescu este o prezenţă constantă la Piteşti, Mioveni, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte sau Pucioasa, Craiova, Bucureşti sau Târgu Jiu. De asemenea, lucrările sale au mai fost expuse cu ocazia unor manifestări precum: Ziua Europei (organizată de Primăria Curtea de Argeş) sau „Întâlnirea Cluburilor Unesco” (desfăşurată la Muzeul din Curtea de Argeş). În decembrie 2005 a reprezentat sculptura în lemn la emisiunea Televiziunii Naţionale, „O vedetă populară” iar acestea sunt doar o mică parte din activităţile la care a participat. M.I.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii