Când vine vorba de segregare şcolară, conform diagnozei Centrului de Advocacy şi Drepturile Omului, una dintre cele mai întâlnite forme este cea etnică. Ne aducem aminte de cazul din 2007, din cătunul Rudărie, comuna argeșeană Schitu Goleşti, când vreo 60 de copii de etnie romă învăţau într-o fostă clădire a CFR-ului, nu în cele două școli existente atunci în comună. „Şcoala” improvizată avea o suprafaţă de 30-40 mp, două camere, un hol mic şi toaletă în curte. Cazul a apărut și în presa vremii, iar autorităţile au motivat atunci că școala din Lăzăreşti, unde învăţaseră înainte copiii, era prea departe de comunitatea romă, așa că i-au mutat pe copii într-o locuință de serviciu a CFR-ului și le-au promis o școală nouă.
Am vrut să vedem care mai este situaţia acum. Copiii romi din cătunul Rudărie sunt în continuare segregaţi din punct de vedere rezidențial, dar condițiile în care învață s-au îmbunătățit radical față de anii trecuți. La noua școală din Rudărie învață 60 de copii, doar romi, fiindcă întreaga comunitate este romă și fiindcă oficialii locali și județeni consideră că școala trebuie să fie aproape de casă. Dar, în acelaşi timp, copiii au posibilitatea de a învăţa și în celelalte școli din comună, lucru care se și întâmplă. Deşi este un pas înainte față de anii trecuți, care în timp ar putea duce la o integrare completă a romilor în comunitate, nu putem trece cu vederea că decizia de a construi o școală modernă în Rudărie, pentru copiii romi, în loc să fie duși doar la celelalte școli din Schitu Golești, aflate la distanță mică, înseamnă, de fapt, că au fost ținuți departe de copiii majoritari care învață în centrul comunei.
Situaţia din comunitate s-a schimbat faţă de cea din 2007 (vezi articolul „Școala din cămăruță”, publicat pe https://www.prociutescu.ro), după cum ne-a povestit Nicoleta Vasile, inspector superior Asistenţă Socială în cadrul Primăriei Schitu Goleşti.
Citește și Sorin Cîmpeanu promite creșteri salariale pentru profesori
Erau două şcoli înainte, Şcoala Gimnazială Nr. 1 şi Şcoala Gimnazială Lăzăreşti. Iar în 2014 a fost dată în folosinţă o nouă unitate, de data aceasta în cătunul Rudărie, pe strada Gării, dincolo de calea ferată, exact lângă clădirea CFR-ului în care au învățat înainte copiii și care acum e închiriată de o familie. Noua școală are doar învăţământ preșcolar și primar. Aici învaţă, în acest an, 60 de copii și toți sunt romi, pentru că populația din zona respectivă este de etnie romă. Unitatea are parter + un etaj şi condiţii moderne: încălzire cu gaze naturale, apă, toalete în interior, termopane. Pentru cei din zona respectivă, Primăria a pus la dispoziţie două autobuze care să îi ducă la școala din Rudărie și, când trec la gimnaziu, la Şcoala Gimnazială de la Lăzăreşti.
„Autobuzul școlar îi ia din Rudărie, traversează calea ferată și îi lasă la școală, pe unii îi mai duce la gimnaziu”, ne-a spus Nicoleta Vasile. Dar aflăm că mai sunt romi înscriși și la Şcoala Schitu Golești.
De la toalete în curte, la cea mai modernă şcoală din comună
Noul primar al comunei Schitu Goleşti, Vasile-Tudorel Miriţă, ne-a explicat de ce s-a luat în trecut decizia ca elevii de etnie romă să înveţe în fosta clădire a CFR-ului: „Pentru că nu exista alt spaţiu acolo, deci, niciodată n-au avut un spaţiu al lor acolo. Şi aceea era o situaţie de compromis, să aibă unde să înveţe. Ştiu megascandalul din presă de atunci. Între timp, s-a făcut o nouă școală acolo, pentru ei, aproape de ei. Cei din învăţământul primar şi preşcolar învaţă acolo, e o şcoală modernă şi, începând cu clasa a 5-a, la Şcoala Gimnazială Lăzăreşti”.
Primarul ne-a mai spus că elevii romi participă la ore şi au beneficiat şi de un proiect cu hrană caldă, pentru prevenirea abandonului şcolar. „Unii dintre ei n-au văzut ce înseamnă o masă gătită până la vârsta de 6-7 ani”. Despre vechea „şcoală”, primarul recunoaşte că avea toaleta în curte. „Acum au alte condiţii; poate e cea mai modernă şcoală, până la urmă, de pe raza comunei Schitu Goleşti”.
Segregare rezidenţială?
Despre acest subiect am vorbit şi cu Marius Liţă, inspector pe problemele romilor în cadrul Instituţiei Prefectului Argeş. „Cel mai bine pentru comunitate, ca să fie copiii aproape de comunitate, au ajuns la concluzia să fie duşi acolo (în clădirea CFR, n. red.), cu toate că încă de atunci exista acel ordin (1540/19.07.2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi, n. red.), dar s-a considerat ca, pentru binele copiilor, fiind mai aproape, să fie duşi. Din fericire, până acum s-au schimbat multe acolo şi s-au schimbat în bine în ceea ce priveşte clădirea, mai ales”.
Marius Liţă spune că mai există un tip de segregare şcolară în comunităţile de romi din Argeş. „Ordinele care au apărut sunt clar împotriva segregării, dar, vrem, nu vrem, există acea segregare rezidenţială, cum e la Tufanu, cum e la Bughea de Sus, cum e la Bughea de Jos, în care au rămas numai copiii romi şi, fiind o comunitate numai de copii romi, nu au de unde să aducă alţi copii. (…) Ce e lucru bun: că au investit în infrastructura şcolară şi din comunităţi şi chiar se lucrează; şi la Bughea de Sus se lucrează, şi în alte şcoli s-a lucrat şi e bine”.
Era segregare şcolară la Schitu Goleşti? „Conform ordinului, da, dar, conform condiţiilor, atât au putut. Ne bucură faptul că au reuşit să îmbunătăţească clădirea (noua şcoală construită de la zero, n. red.), să o dea în folosinţă, să fie o clădire modernă, în care copiii să aibă acces la educaţie”, a încheiat inspectorul Marius Liță.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului Școala pentru toți Copiii!-II, susținut prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
0 Comentarii