Se va derula a doua acțiune de ecologizare „Argeșul Curat”

Timp de trei zile, între 1-3 martie, la Pitești au venit experți din domeniul gestionării deșeurilor. Aceștia au participat la Conferința Națională a Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), cu tematica „Economia Circulară în Practică -Provocări și Soluții pentru Gestionarea Deșeurilor Municipale”. Astăzi, în ultima zi a programului, specialiștii au făcut o vizită la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor din Pitești- Albota.

La conferința care a avut loc joi au fost peste 126 de participanţi, 30 de Asociații de Dezvoltare Intercomunitară din județele Argeş, Alba, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Botoșani, Caras Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea și București, operatori de salubritate, reciclatori, consultanți, furnizori de tehnologie și software, reprezentanți ai producătorilor care pun pe piață deșeuri de ambalaje și organizații de transfer de responsabilitate (OIREP).

În cadrul acestei conferințe s-au prezentat soluțiile moderne și eficiente de gestionare a deșeurilor municipale, provocările și oportunitățile din acest domeniu. De asemenea, președintele CJ Argeș a anunțat, cu această ocazie, că în perioada următoare se va derula a doua acțiune de ecolgizare „Argeșul Curat”, la nivel județean, la care vor fi implicate mai multe instituții.

„Una din temele abordate a reprezentat modificările legislative aduse prin OUG nr. 133 din 29 septembrie 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, reprezentanții FADI, dar și autorităților județene și operatorilor atrăgând atenția că, din cauza neconcordanțelor legislative, dar și a opacității agenției de reglementare se poate ajunge la blocaje, dar și la  pierderi majore atât în zona privată, cât și a administrațiilor și a cetățenilor”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CJ Argeș.

Riscurile și neajunsurile aduse în piață de modificările aduse de OUG 133/2022 în privința delegării serviciilor de salubrizare și în fundamentarea tarifelor pe activități și facturarea acestora către beneficiar au fost evidențiate și de Claudia Iordănescu, director executiv ADI Eco Sibiu: „Tot ce înseamnă reglementări în domeniul deșeurilor ar trebui să fie în subordinea Ministerului Mediului, și nu în subordinea Ministerului Dezvoltării. Ordinul ANRSC numărul 640 vine nu să interpreteze legea și să dea norme de aplicare, ci excede cadrului legii. Este o realitate care ne poate pune pe toți în situații extrem de delicate, până la atragerea răspunderii tuturor celor care ne punem semnătura pe anumite documente. În acel moment, cred că nimeni nu își va mai dori să lucreze și singura soluție va fi aceea de a lăsa deșeurile în stradă. Dacă totuși nu se va dori să realizăm aceste modificări, mai avem o variantă, aceea de a ne adresa instanței de judecată. Noi am încercat un dialog, la fel cum au încercat și operatorii”.

Citește și Fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru consolidarea și reabilitarea clădirii Centrului de Diagnostic și Tratament Pitești

Gabriel Moiceanu, președinte Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) și Director Executiv al ADI SERVSAL ARGEȘ, a subliniat că vor fi continuate eforturile de dialog cu autorătățile centrale, astfel încât propunerile care vor reieși de la specialiștii din grupurile de lucru reunite la această Conferință, să armonizeze cadrul legislativ, pentru ca rezultatul final să fie asigurarea unui serviciu de salubritate și gestionare a deșeurilor cât mai eficient și mai suportabil de către beneficiari.                                                

„Ne interesează în mod special propunerile de modificări legislative, unele venite ca urmare a presiunilor din PNRR, pentru că a fost un jalon pentru modificarea legislației în domeniul serviciilor. Din păcate, normele de reglementare sunt în contradicție cu legislația și nu există dialog la nivelul autorității de reglementare în acest domeniu.  Demersurile noastre au fost făcute, evident, ca asociație profesională către autorități locale, către asociațiile autorităților locale- și prima discuție am avut-o cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene. Astăzi la eveniment sunt prezenți și reprezentantul Ministerului Mediului, prin directorul general al Direcției Deșeuri, doi reprezentanți din corpul de control al primului-ministru, reprezentanți din AFM și alți tehnicieni din zona de fonduri astfel încât tot ceea ce construim în aceste grupuri de lucru să le putem da mai departe pentru a se întoarce cu beneficii pe ceea ce înseamnă zona de finanțare și de fluidizare a acestor servicii. (...)
Ne interesează să mergem cu propuneri către ministere, astfel încât ceea ce se finanțează să fie fezabil, necesar pentru autoritățile locale și să vină la un cost suportabil pentru beneficiarul serviciului”, a subliniat Gabriel Moiceanu.

El a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ clar pentru că numai prin reorganizarea procedurilor și modernizarea tehnologiei folosite prin accesarea de fonduri pot fi atinse țintele impuse de Uniunea Europeană în materie de mediu: „În egală măsură, prin activitatea pe care o desfășurăm noi, de monitorizare a operatorilor, de a propune soluții și proceduri, vizăm creșterea calității vieții prin protecția mediului, prin acțiunile pe care le facem și educarea populației pentru separarea la sursă, operatorul să colecteze separat, iar în final să deviem de la depozitare prin reciclare, prin valorificarea energetică, compostare și prin partea de biostabilizare, astfel încât să prindem anul 2030 cu nu mai mult de 10% depozitat în depozitele de deșeuri”.

Liliana Nichita, director FADI, a vorbit despre provocările care vor apărea prin modificările de la nivel european, precum apariția centrelor de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR, dar și despre modul în care va fi nevoie de o redimensionare a activității în domeniul gestionării deșeurilor, prin implementarea sistemului de garanție-returnare (SRG) pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3l inclusiv, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase introduse sau făcute disponibile pe piața din România.

„În ceea ce privește cantitățile pe tip de material care migrează în sistemul SGR, în cazul sticlei este unde de peste 95%%, la metal peste 50%, iar la plastic aproape 50%. Aceste modificări pe care le aduce SGR ne impactează în mod real pe cantități, ceea ce înseamnă că trebuie să ne redimensionăm atât infrastructura, cât și efortul și nu în ultimul rând trebuie să avem în vedere și impactul pe care PNRR îl are prin construirea noilor infrastructuri de colectare - CAV. În semestrul doi al acestui an se așteaptă modificarea Directivei Cadru Deșeuri. Acest lucru înseamnă că din 2025 colectarea textilelor trebuie să se facă direct la sursă.  Ne vom trezi în CAV-uri cu cantități de textile sau de mobilă colectate, dar care nu vor avea soluții mai departe. Există în acest moment, în proiect în PNRR și finanțare pentru instalații de reciclare”, a menționat  Liliana Nichita.

Argeșul, exemplu de bună practică în domeniul reciclării

Județul Argeș este exemplu de bună practică la nivel național. „În 2022 au fost deviate de la depozitare, prin reciclare, compostare și valorificare energetică, peste 83.778 tone din total cele 12.417 tone deșeuri municipale colectate din județul Arges, din care: 18.188 tone (plastic, metal, hârtie, carton, sticlă) - acceptate la reciclare - peste 45% din cele puse pe piață în aria județului și 41.249 tone – compostate și peste 24.341 tone pregătite și valorificate energetic în industria cimentului”, mai transmite CJ Argeș.