Comisia Europeană a declanșat o analiză detaliată asupra sprijinului financiar pe care România intenționează să îl acorde pentru modernizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, ridicând semne de întrebare privind respectarea regulilor europene în materie de ajutor de stat.
Proiectul vizează prelungirea duratei de funcționare a unității cu încă trei decenii, în condițiile în care reactorul, pus în funcțiune în 1996, se apropie de finalul ciclului său actual de exploatare, estimat pentru 2027. Autoritățile de la București au notificat oficial planul la începutul acestui an, subliniind rolul esențial al centralei în asigurarea energiei electrice, aceasta acoperind aproximativ o cincime din consumul național.
Investiția, evaluată la circa 3,2 miliarde de euro, ar urma să fie susținută printr-un pachet complex de măsuri, inclusiv granturi directe, garanții de stat pentru credite, precum și un mecanism de tip contract pentru diferență, menit să stabilizeze veniturile producătorului pe termen lung. Beneficiarul este Nuclearelectrica, operatorul centralei și principalul actor din sectorul nuclear românesc.
Deși, în evaluarea preliminară, oficialii europeni recunosc utilitatea proiectului pentru securitatea energetică și reducerea emisiilor de carbon, există rezerve serioase privind dimensiunea și structura ajutorului propus. Bruxelles-ul analizează dacă sprijinul este proporțional sau dacă riscurile sunt transferate excesiv către stat, în detrimentul concurenței de pe piața energiei.
În plus, Comisia vrea să stabilească dacă mecanismele financiare propuse oferă suficiente garanții pentru a evita distorsiuni în piață sau costuri suplimentare pentru consumatori.
Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală, dar permite autorităților române și altor părți interesate să transmită puncte de vedere înainte ca verdictul să fie stabilit. Rezultatul va fi crucial pentru viitorul unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.
0 Comentarii