Am văzut cu ochii noştri crima forestieră din munţii Argeşului
În urmă cu un deceniu, în zona Groapele-Văsălatu din Nucșoara, mafia pădurilor din dosarele „Cheresteaua” a tăiat la ras peste 300 ha de molid
La scurt timp s-au declanșat mai multe incendii în munții Făgăraș, iar pompierii au acreditat ideea că focul s-a aprins în mod accidental de la niște cioburi în care s-a reflectat soarele
Mihai Zotta, director tehnic ”Conservation Carpathia”: „Povestea de la Nucșoara este una puțin tristă. Știm că au fost implicați și cei cu Dosarul «Cheresteaua 1, 2» și așa mai departe. Omul sau oamenii au fost destul de «harnici» cu 12-13 ani în urmă, aici sus, unde nu i-a văzut nimeni. Ar fi trebuit să îi vadă autoritățile
Cu o muncă de Sisif, cei de la Fundația „Conservation Carpathia” replantează aici 5.000 de puieți zilnic și au drept țintă 100 ha reîmpădurite numai în acest an
Defrișările masive din ultimii 10 ani au lăsat în urmă doar noroi, cioate arse și probleme. Cel puțin asta se observă la baza Munților Făgăraș, acolo unde mafia pădurilor din Argeș a ras „la sânge” plantația de molizi din Nucșoara, zona Groapele-Văsălatu. Acolo unde au fost incendiile din Făgăraș despre care, la momentul respectiv, pompierii spuneau că focul s-a aprins în mod accidental de la niște cioburi de sticlă în care s-a reflectat soarele. Mai degrabă incendiul a fost provocat de „experții în defrișări”, ale căror ilegalități de acum un deceniu și-au pus grav amprenta la altitudinea de 1.700 de metri, zonă care oferă și azi imagini apocaliptice. În timp ce autori ai mafiei scapă teferi și nevătămați, nivelul de protejare a naturii și faunei se reduce la un nivel considerabil.
Sutele de hectare defrișate barbar au început să fie replantate în primăvara aceasta de Fundația „Conservation Carpathia”. Mai exact, ținta propusă este de 100 de hectare de pădure nouă, cu peste 400 de mii de arbori. Iar procesul nu e deloc ușor. A fost nevoie de analize, inventarieri și aplicarea a zeci de măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor de reîmpădurire de lângă Munții Făgăraș.
Citește și Fundația Conservation Carpathia.Zeci de hectare reîmpădurite în zone afectate de defrișări
Mihai Zotta: „Peste 90% au fost tăiate ilegal”
Pe 3-14 mai, inițiatorii acestui proiect de reîmpădurire au organizat un media trip chiar la 1.700 de metri altitudine, la baza Vârfului Groapele-Văsălatu. Aici, Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundației, a detaliat despre întreaga inițiativă a „Conservation Carpathia”:
„Povestea de la Nucșoara este una puțin tristă. Știm că au fost implicați și cei cu «Dosarul Cheresteaua 1, 2» și așa mai departe. Sperăm ca în cinci ani să fie rezolvată problema, pentru că efectele unei astfel de tăieri sunt greu de reparat. Omul sau oamenii au fost destul de «harnici» cu 12-13 ani în urmă, aici sus, unde nu i-a văzut nimeni. Ar fi trebuit să îi vadă autoritățile. Au reușit semenii noștri să taie 300 de hectare de pădure. Peste 90% au fost tăiate, după părerea mea, neconform legislației silvice. Au fost tăieri ilegale. La 300 de ha, cred că 100.000 de metri cub de lemne au curs pe valea asta. Astea au fost vremurile. Noi am achiziționat zona în 2020 și am făcut câteva suprafețe de probă, am încercat să inventariem, să vedem ce puieți există în zonă. Am constatat că, din păcate, nici 10% nu există regenerare din speciile naturale de fag, brad. La Groapele, inițial, am realizat un inventar al regenerării naturale, prin amenajarea a peste 200 de piețe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii și în ce proporții. În baza inventarului menționat, am determinat cu ce specii, în ce proporții și cu ce cantități de puieți trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei. În premieră, încercăm să ținem cont și să previzionăm și efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendința speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Până la 1.500 de metri altitudine am plantat brad, fag și paltin. Aici, la Groapele, am plantat molid.”
Citește și Defrișările ilegale nu sunt oprite! Petiție pentru un SUMAL 2.0 funcțional, eficient și corect
Abel, un zilier din Nămăiești, a venit la plantat împreună cu soția
52 de oameni lucrează în acest moment la procesul de reîmpădurire. Din cadrul fundației sunt 22, iar alți 30 sunt ai unei firme angajate de „Conservathion Carpathia” pentru acest proiect. Sunt oameni simpli, luați de la oierii din zonă. Sunt învățați cu muntele, pentru că vin din zone ca Dragoslavele, Lerești, Cetățeni sau Stoenești. Pentru că în zona de plantare se ajunge greu, puieții sunt transportați cu cei doi măgari, ajutoarele de bază ale zilierilor, puse la dispoziție de un consătean din Nucșoara.
„Se pun 10-15 legături de puieți în desagii măgarilor și urcă până la locul de plantare. Puieții nu se aduc în fiecare zi, pentru că nu se pot planta imediat după ce-i scoți din pepiniere. Sunt păstrați în ghețari. Se pune un strat de pământ, apoi unul de zăpadă și iar pământ, ca să le țină rece”, a explicat Mihai Zotta.
Printre zilierii Fundației „Conservation Carpathia” l-am întâlnit și pe Abel. A venit cu soția sa, de la Nămăiești până la Groapele, și plantează, împreună cu ceilalți, peste 5.000 de puieți de molid pe zi. Se consideră „om simplu de la țară și fără prea multă carte”, dar face munca cu drag și e conștient că dezastrele din urmă trebuie cumva îndreptate.
„E pentru prima dată când vin aici, la plantat. Sunt din Nămăiești, Valea Mare-Pravăț. Nu vin de departe. Am venit cu soția. Sincer, ce mi se pare greu aici e doar drumul. Pentru că, de la pensiunea la care suntem cazați, trebuie să urcăm cam o oră pe jos până aici, la locul de plantare. Dar în rest, la plantat, munca nu e grea. Suntem obișnuiți și ne place. Mai râdem, glumim cu restul colegilor, dar facem și treabă care să fie pe placul domnului brigadier. Ne e bine și nouă, e bine la toată lumea. Lucrăm opt ore pe zi, iar seara ne întoarcem la cabana la care suntem cazați. Acasă plecăm o dată la două săptămâni. În funcție de efectivul de zilieri, plantăm pe zi cam 5.000-5.500 de puieți. Depinde de noi, pentru că, dacă suntem 10-15 persoane, nu poți să plantezi 5.000 de puieți. Am fost la început 23 de zilieri, unii dintre ei au mai avut probleme de sănătate și au plecat acasă. Fac munca de drag, pentru că uitați-vă ce e aici! Sunt eu om simplu de la țară și fără prea multă carte, dar n-ai cum să lași așa tot ce s-a distrus. Până la urmă, e vorba de natură”, ne-a spus Abel.
Primarul din Nucșoara: „Se plantează cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când o parte din puieți erau aruncați”
Primarul de la Nucșoara, comuna care beneficiază de proiectul Fundației „Carpathia”, spune că e nevoie de reîmpădurire în aproximativ 10% din suprafața totală de teren. Edilul spune că acțiunea celor de la „Carpathia” aduce un beneficiu comunei. În plus, edilul, împreună cu fundația, au conceput un proiect pentru sprijinul turismului din zonă, care a început să ia amploare abia în ultimii ani. Se dorește popularizarea celor 2.544 de fagi seculari din cele patru sate ale comunei Nucșoara. De menționat că numărul de 2.544 al copacilor e similar cu altitudinea Vârfului Moldoveanu, situat pe teritoriul comunei. Fagii sunt monitorizați prin puncte GPS, sunt numerotați, de la 1 la 2.544, iar din toamnă pot fi „adoptați” cu suma simbol de 777 de lei.
„Faptul că se plantează la Nucșoara e foarte bine. Știm că s-a tăiat foarte mult aici. Inițiativa Fundației «Conservation Carpathia» a adus un beneficiu pentru comuna Nucșoara. A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de «Carpathia» şi au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi. Legat de turism, e clar că a luat amploare de la an la an. Vârful Moldoveanu e reperul care îi atrage ca un magnet pe turiști. Cu toții știm că Nucșoara poate fi centrul de atracție a ceea ce înseamnă Muntenia, Oltenia, Dobrogea, București. E clar că noi trebuie să atragem atenția asupra acestui potențial, pentru ca interesul pentru comuna noastră să crească. Sperăm să apară cât mai repede și benficiarii acestor puncte de energie, care sunt fagii seculari și care vor costa 777 lei. 777 este numărul norocos biblic. Sunt convins că vor exista 2.544 de fericiți beneficiari ai acestor energii pozitive”, a mai declarat Ion Cojocaru, primarul comunei Nucșoara.
Citește și Stop defrişărilor ilegale! Un ONG blochează camioanele cu lemne pe Transfăgărășan
0 Comentarii