# Nicolescu vorbeşte în premieră despre desfiinţarea judeţelor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, împarte tema regionalizării, intens dezbătută în această perioadă, în două părţi distincte, pe care le tratează în termeni diferiţi. Dacă regionalizarea economică este, în opinia sa, un deziderat care trebuie consolidat pe mai departe, în ce priveşte regionalizarea administrativă, liderul CJ consideră că este un pas mult prea important şi complex pentru a fi făcut în pripă, generând astfel o bulversare nedorită pe fondul greutăţilor prin care România trece deja. „Eu susţin de mai mulţi ani că trebuie făcuţi nişte paşi mult mai susţinuţi în problema consolidării regiunilor de dezvoltare economică. În anul 1999 s-a dat legea cu regiunile, dar de atunci au trecut deja 12 ani, între timp, din 2007, am intrat şi în Uniunea Europeană, iar legea respectivă nu s-a actualizat încă, deşi demersuri în acest sens se fac de mai multă vreme. Uniunea Consiliilor Judeţene a propus, şi există chiar un proiect de lege în această direcţie, să se dea actualelor regiuni de dezvoltare o personalitate juridică limitată. Scopul fiind acela ca fondurile să fie gestionate în mod coordonat la nivel de consiliu regional, forul de decizie care să cupleze şi să armonizeze finanţarea proiectelor din cele trei direcţii: finanţarea europeană şi cofinanţările venite de la nivel de ministere şi din plan local. Probabil că astfel s-ar fi reuşit o atragere de fonduri europene mult mai eficientă”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean.
„Prea multă putere de decizie stă în pixul miniştrilor”
Constantin Nicolescu spune că problemele la nivelul actualelor agenţii de dezvoltare regională provin din faptul că „centrul” nu vrea să cedeze nimic din putere sau, cu alte cuvinte, prea multă putere de decizie se concentrează în pixul miniştrilor, fapt care îngreunează derularea activităţii în ce priveşte implementarea proiectelor. „Eu nu spun că la nivel local lucrurile sunt perfecte. Dar trebuie un cadru mai clar, care să armonizeze, în termeni fermi şi echitabili, participările în luarea deciziilor la nivel central, regional şi local. Când direcţia vine doar de sus, lucrurile n-au cum să meargă aşa cum trebuie. Se produce o nebuloasă, se aruncă vina dintr-o parte în alta, responsabilităţile nu mai sunt clare şi astfel apar piedici care n-ar trebui să existe. Deşi am făcut legi specifice, din păcate mai mult vorbim despre descentralizare, decât s-o transformăm în practică”. Totuşi, liderul CJ apreciază că, şi în aceste condiţii, motivaţia că agenţiile de dezvoltare regională n-ar avea eficienţă nu este una reală. „Agenţiile existente au personal calificat, deci n-ar mai fi nevoie de un surplus şi constituie partea tehnică prin care, în ciuda dificultăţilor despre care am vorbit mai înainte, au reuşit să-şi facă bine treaba în ce priveşte absorbirea fondurilor europene. Practic, pe toate axele de dezvoltare sunt proiecte depuse şi aprobate care depăşesc valoarea fondurilor alocate, fie că vorbim de modernizarea de drumuri, investiţiile în şcoli, sănătate sau obiective culturale. Deci trebuie păstrată gândirea în ce priveşte cele 8 regiuni de dezvoltare economică şi nu cred că este oportun să facem alte regiuni. Dar, repet, vorbesc aici de regiunile economice, nu de cele administrative, care sunt altă poveste, mult mai complexă”.
Subiectul regiunilor administrative, care presupune desfiinţarea actualelor judeţe şi trecerea la 8 entităţi mari, este tratat cu multă circumspecţie de preşedintele Constantin Nicolescu. Care nu respinge în totalitate ideea, dar crede că România nu este încă pregătită pentru o astfel de operaţiune vastă, făcută cu rapiditate şi în absenţa unei gândiri coerente care s-o susţină: „Şi statele europene vechi în Uniune au pornit tot la fel, având iniţial regiunile economice, iar abia pe urmă, în unele dintre ele, s-a pus şi problema regiunilor administrative. Dacă vedem, Franţa, despre dezvoltarea căreia nu mai trebuie să vorbim, a trecut la regiunile administrative doar cu puţină vreme în urmă, deci şi la ei procesul a fost pus în practică târziu, abia după ce s-au parcurs etapele în paşii lor fireşti. Noi nu suntem pregătiţi încă pentru o asemenea opţiune. Ar fi chiar o utopie în actualele condiţii când, ca să dau doar un exemplu, n-avem clarificate nici măcar problemele de proprietate şi n-avem un cadastru finalizat. Vă daţi seama ce complicaţii administrative s-ar ivi dintr-un asemenea proces amplu, care ne-ar bulversa definitiv, mai ales că nu există nici măcar conturată o gândire coerentă în acest sens. Ca să concluzionez, o regionalizare administrativă este practic imposibilă în condiţiile în care ne aflăm, când ne lovim de dificultăţi majore pe toate liniile şi n-avem nevoie să ne mai creăm singuri încă o problemă uriaşă, pe care nu suntem deloc pregătiţi s-o gestionăm”. (Mihai BĂDESCU)
0 Comentarii