# Dezmăţ financiar pe banii Uniunii Europene! # Salarii de sute de milioane drenate prin proiectele POS-DRU, în prezent suspendate de Comisia Europeană. Continuă să fie foarte încurcată situația proiectelor cu finanțare europeană în care Universitatea Pitești este coordonator sau partener, derulate prin Programul Operațional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU). Așa cum am mai relatat acum două săptămâni, pentru mai bine de un sfert din cele 16 proiecte de acest fel desfășurate la Universitate se înregistrează întârzieri majore la rambursarea sumelor cheltuite deja de instituție, în special de la nivelul Ministerului Educației, fapt care afectează serios bugetul, dar a început să ridice mari semne de întrebare și cu privire la corectitudinea cu care s-au derulat unele din proiectele respective. Dovadă că la nivelul Universității s-a format o comisie specială, prezidată de prorectorul Mihai Brăslașu, cu sarcina expresă de a analiza toate proiectele POS-DRU, după care să înainteze conducerii un raport cu concluziile desprinse pe această temă. După mai bine de trei săptămâni de investigații, raportul a fost finalizat și, după cum veți vedea, conține o serie de elemente cât se poate de interesante, iar unele dintre ele chiar șocante, legate de salariile uriașe încasate de unii manageri ai proiectelor respective.
De la început trebuie făcută precizarea că valoarea totală a celor 16 proiecte POS-DRU de la Universitatea Pitești este de circa 1 milion de euro, grosul sumei fiind asigurat din fonduri europene, plus contribuția ministerelor care au patronat proiectele și doar o cotă de până la 2% din fondurile Universității. Practica proiectelor impune însă ca toate cheltuielile de implementare să fie suportate în prima fază de către beneficiar, în cazul nostru Universitatea, urmând ca periodic, pe baza documentațiilor privind cheltuielile și analizarea acestora, sumele să fie rambursate prin organismele abilitate în acest sens, care supraveghează derularea proiectelor și decontează banii cheltuiți. Tocmai aici au apărut și marile încurcături, pentru că Universitatea Pitești a ajuns deja să contribuie din bugetul propriu cu peste 4,5 milioane lei (exact milionul de euro de care vorbeam), dar de încasat, prin mecanismul de rambursare de care vorbeam mai sus, nu s-au încasat decât puțin peste 2,2 milioane. Altfel spus, o gaură de circa 2,3 milioane, reprezentând jumătate din suma totală pusă la bătaie, generată de întârzierile mari cu care sumele sunt returnate de la nivelul organismelor prin care se desfășoară proiectele POS-DRU. Este vorba de întârzieri care ajung în unele cazuri până aproape de un an, în condițiile în care decontările ar fi trebuit să se facă într-o cadență de cel mult 90 de zile. Faptul este menționat limpede și în raportul comisiei conduse de prorectorul Mihai Brăslașu, care a stabilit o diferență uriașă între sumele cheltuite efectiv de Universitate pentru cele 16 proiecte și valoarea care ar fi trebuit s-o susțină de drept în cadrul acestora. Mai precis spus, s-a scos deja din punga instituției 1 milion de euro, deși contribuția care ar fi trebuit să-i revină acesteia era de numai 435.000 lei, adică 100.000 euro. Deci s-a cheltuit deja de 10 ori mai mult decât valoarea aflată în sarcina Universității, iar decontările pentru proiecte abia dacă ating jumătate din cât era prevăzut și susținut cu documente. Comisia de analiză a stabilit însă că întârzierile mari la rambursări nu sunt imputabile Universității, ci sunt puse pe seama birocrației de la organismele implicate și traseului greoi de analiză și aprobare a cererilor de decontare.
Două firme private, abonate la contractele de achiziții pentru proiectele POS-DRU
În ce privește achizițiile făcute în cadrul priectelor POS-DRU, s-au constatat câteva amănunte care pot da naștere unor suspiciuni, în ce privește frecvența cu care aceeiași furnizori de bunuri sau servicii au avut de câștigat de pe urma implicării lor în proiecte. De pildă, din cele șapte proiecte POS-DRU în care Universitatea Pitești are statut de coordonator, cinci dintre ele au achiziționat servicii de audit financiar de la aceeași firmă, SC General System Audit Pitești, condusă de soții Mioara și Niculae Avramescu. Iar valoarea totală contractată pentru audit se ridică la aproape 2,6 miliarde lei vechi. Același lucru s-a constatat și în privința achiziționării sistemelor de calcul din cadrul proiectelor, ea făcându-se în cele mai multe cazuri prin intermediul SC Specit Systems&Services, o firmă din Topoloveni care îl are ca director pe un anume Fănel Mocanu. Valoarea contractelor încheiate cu aceasta depășește 3,4 miliarde lei vechi, din care s-au plătit deja efectiv mai bine de 3,2 miliarde. Chiar dacă nu vorbeşte direct de existenţa unor favoritisme, raportul comisiei de analiză menţionează totuși ca „recomandare” ca în caietele de sarcini pentru achiziții „să nu fie introduse cerințe subiective (care să se muleze pentru cineva anume n.n.) și stabilirea unor condiții de eligibilitate în fișa achiziției care să asigure accesul nediscriminatoriu al operatorilor economici la procedurile de achiziții publice”. De asemenea, comisia a mai recomandat ca, pentru obiectivitatea procedurilor de atribuire a contractelor prin achiziție directă, acestea să se deruleze prin SEAP, lucru care a cam fost evitat în achizițiile făcute până acum.
Comisia a constatat un pericol de îmbolnăvire pentru salariații extenuați de munca în proiectele europene
Într-un astfel de proiect, nu achizițiile de bunuri și servicii au cea mai mare pondere financiară. Grosul cheltuielilor făcute în cadrul proiectelor îl reprezintă salarizarea personalului implicat, care poate atinge și 80% din suma totală pusă la bătaie. Cele mai mari salarii, care pot ajunge și la ordinul sutelor de milioane lei vechi pe lună, le au managerii, adjuncții și administratorii de proiect, care își trag partea leului, în vreme ce „furnicuțele”, deci cei care robotesc efectiv la realizarea proiectului, au salarii mult mai mititele, dar care tot reprezintă ceva, adăugat la salariile cu care sunt angajați la Universitate. Tocmai aici au descoperit nereguli și cei din comisia venită să analizeze proiectele POS-DRU. Care a constatat numeroase cazuri în care lucrătorii de la proiecte au un număr de ore lucrate zilinic la acestea egal sau chiar mai mare decât cele 8 ore rezervate funcției lor de bază din cadrul Universității. Cu alte cuvinte, la aceste 8 ore de program normal de muncă s-au adăugat zilnic alte 8 ore, ba chiar și mai mult(!), lucrate pentru proiecte, de unde rezultă pentru unii o normă de lucru zilnică egală sau și mai mare de 16 ore. Muncă pe brânci, nu alta, care n-a lăsat loc prea mult nici măcar pentru somn! Este evident că orele au fost umflate pentru multă lume, tocmai pentru a se asigura beneficii salariale cât mai consistente din proiecte. Treaba nu convine Universității, care își vede astfel salariații pe care se bazează, mulți dintre ei cu funcții importante în cadrul instituției, că sunt epuizați, nu-și mai văd capul de atâtea treburi, ba riscă să se și îmbolnăvească de atâta extenuare. „Pentru evitarea depășirii timpului de muncă peste limita celor 12 ore prevăzute în Codul Muncii, dar și pentru prevenirea îmbolnăvirii salariaților, prin prestarea unei munci intensive, Comisia recomandă măsuri de îmbunătățire a evidenței timpului de muncă, în contextul obligației pe care angajatorul o are de a ține evidența muncii prestate de către salariații lui”, se arată în raportul final al comisiei, care se arată îngrijorată ca nu cumva salahoreala din cadrul proiectelor POS-DRU să n-aibă efecte nefaste tocmai la capitolul resurselor umane, prin îmbolnăvirea salariaților suprasolicitați de atâta muncă.
În doar patru luni, fostul rector Barbu a încasat 720 milioane din proiectele POS-DRU
Dar apropo de salarizarea celor implicați în proiectele POS-DRU, comisia a făcut chiar și o analiză a acestora pe primele 4 luni ale anului în curs, din care se poate face și un top cu beneficiarii celor mai grase lefuri. Cum am mai spus și în materialul anterior, cele mai consistente și numeroase proiecte POS-DRU din totalul celor 16 le-au avut în coordonare fostul rector Gheorghe Barbu, fostul prorector Gheorghe Șerban și profesorul Viorel Eugen Nicolae de la Mecanică și Tehnologie, care manageriază mai mult de jumătate din totalul de 16 proiecte, cu o valoare cumulată de 35 miliarde lei vechi din totalul de 45 miliarde. Evident, tot dânșii conduc și în topul salarizărilor primite pe primele patru luni. În perioada ianuarie-aprilie, fostul rector Gheorghe Barbu a încasat nu mai puțin de 720 milioane lei vechi pentru proiecte, bani care s-au adăugat la salariul său oficial din Universitate, de peste 100 milioane pe lună. Nici fostul aspirant la funcția de rector, Gheorghe Șerban, nu stă deloc rău la capitolul bani pentru proiecte, cu un total pe primele patru luni de peste 276 milioane lei vechi. În vreme ce profesorul Viorel Nicolae contabilizează din proiectele pe care le conduce, tot pe primele patru luni ale acestui an, un total care depășește 500 de milioane lei vechi. Revenindu-ne respirația după consemnarea acestor venituri, din situația salariilor pe cele patru luni evidențiate de comisia de analiză se mai pot menționa printre cei cu sume foarte consistente primite, fosta directoare economică a Universității, Gherghina Drilă, cu 270 milioane lei vechi, precum și profesoarele Geanina Cucu Ciuhan (fostă aspirantă la funcția de rector), cu 180 milioane, consilierul juridic Doina Moraru, cu 174 milioane, secretarul științific Claudia Burtescu, cu 167 milioane, iar lista poate continua. Nu vă enervați, că și noi ne-am enervat când am văzut cifrele. La final nu ne rămâne decât să lăsăm să comenteze fiecare cum poate ce beneficii extraordinare au adus pentru Universitatea Pitești, la capitolul resurse umane, droaia de proiecte recompensate cu atâta bănet pentru „jupânii” care le coordonează și care au lăsat în prezent o gaură de peste 20 miliarde lei vechi în bugetul instituției, prin sumele nerambursate pentru cheltuielile colosale deja făcute. Mihai BĂDESCU
0 Comentarii