# Fraudă europeană prin hotărâre de guvern şi mită luată prin trezorerie. Vă prezentăm în detaliu, într-o pagină alăturată, acuzaţiile care i se aduc preşedintelui Constantin Nicolescu, aşa cum au fost formulate de către procurorul DNA Radu Sevastian în procesul verbal încheiat miercurea trecută, ziua reţinerii liderului CJ. Nu trebuie să fii specialist în drept ca să-ţi dai seama că întregul document este extrem de şubred şi conţine o serie întreagă de elemente care te pun pe gânduri asupra manierei în care a fost întocmit. Elemente care alimentează de fapt opinia că s-a acţionat în mare pripă (ne ferim să spunem la comandă), fără o fundamentare solidă a acuzaţiilor care i se aduc lui Nicolescu. Şi sunt o serie întreagă de argumente care conduc spre această ipoteză. Iată mai jos o parte dintre ele.
Chiar timpul în care a fost încheiat procesul-verbal, între orele 14,45-14,55, adică în numai 10 minute, este de-a dreptul ridicol. Este vorba de 11 pagini dactilografiate şi nu este de mirare că unii s-au întrebat dacă nu cumva la conceperea documentului a participat şi Speedy Gonzales. Dar acesta este lucrul cel mai minor. Să luăm, însă, acuzaţiile la rând. Prima vizează faptul că prin folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete s-au obţinut pe nedrept fonduri europene. Este vorba, de fapt, de reparaţiile la cele 4 unităţi şcolare, Colegiul Dinicu Golescu din Câmpulung, o şcoală şi o grădiniţă din Curtea de Argeş şi o grădiniţă din Budeasa, afectate de inundaţiile produse în vara anului 2005. Trebuie spus că primele trei unităţi au statut de monument naţional (deci orice intervenţie asupra lor este monitorizată la sânge), iar toate patru au o vechime de multe zeci de ani, fiind construite în prima parte a secolului trecut. Am stat de vorbă chiar cu oameni implicaţi în derularea proiectelor şi toţi s-au declarat stupefiaţi de concluziile anchetatorilor. La unison spun că numai cine n-a accesat vreodată fonduri europene poate susţine că se pot face fraude de acest gen. În cazul dat, după inundaţiile din 2005, prin ordin al prefectului de atunci, Ion Cârstoiu, s-a format o comisie de specialişti care să facă evaluarea pagubelor. După care prefectul, împreună cu preşedintele CJ, au înaintat rapoartele comisiei la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Să nu uităm că prefectul judeţului deţine şi calitatea de preşedinte al Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, deci şi în situaţia invocată, în care ar fi lipsit acel raport ISU care să menţioneze că cele patru unităţi şcolare au fost afectate de inundaţii şi necesită fonduri de reparaţii, nu preşedintele CJ este vinovat, ci însuşi preşedintele Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, adică prefectul Cârstoiu. Cel care deţinea autoritate directă asupra ISU. Procurorul DNA mai scrie negru pe alb că „până în prezent nu a fost identificată persoana care a nominalizat cele 4 unităţi de învăţământ din judeţul Argeş care ar fi fost afectate de inundaţii”. Şi atunci, unde este vina preşedintelui Nicolescu? Vasăzică cineva necunoscut a făcut de capul său o listă în fruntea căreia a trecut cele patru unităţi, iar prefectul, împreună cu liderul CJ au trimis-o la Guvern, fără nicio verificare. Poate crede cineva aşa ceva? Să mergem mai departe. „Găluşca” livrată de prefectul Cârstoiu şi preşedintele Nicolescu a fost înghiţită pe nemestecate şi de Ministerul Dezvoltării Regionale, şi de Ministerul Educaţiei. Asta se deduce din corespondenţa DNA cu cele două ministere, din care „nu a rezultat că vreunul din aceste ministere a întocmit o notă de fundamentare pentru a se constata modul cum au fost nominalizate unităţile de învăţământ afectate de inundaţii în judeţul Argeş”. La acea dată, ministerele respective erau conduse de Anca Boagiu şi Mihail Hărdău, ambii de la PDL. E chiar mortală toată treaba. Deci şi două ministere importante au căzut pradă acelei persoane necunoscute care a nominalizat cele 4 unităţi şcolare pe lista celor afectate de inundaţii, ba mai mult, ulterior treaba s-a propagat în întreg guvernul, care a dat o hotărâre, 1277/2005, semnată de prim ministrul Tăriceanu şi contrasemnată de miniştrii Boagiu şi Hărdău, în care s-au trecut cele 4 şcoli spre finanţare, fără ca ministerele implicate să emită o notă de fundamentare! Dacă aşa stau lucrurile, este chiar caz de targă. Pentru că însemnă că hotărârile de guvern se pot adopta fără nicio fundamentare. Asta reiese, tot negru pe alb, din probatoriul DNA. Poate fi posibil aşa ceva? Crede fiecare ce vrea. Dar atunci să-i înşface DNA-ul şi pe miniştrii implicaţi, ca părtaşi la fraudă (că doar au dat o hotărâre de guvern, prin care s-au consumat fonduri europene, fără nicio notă de fundamentare, nu fără un banal raport ISU) sau să-i bage măcar la favorizarea infractorului rămas deocamdată neidentificat. Oricum ar sta lucrurile, vinovăţia preşedintelui Nicolescu nu reiese clar de nicăieri. Cineva necunoscut a trecut cele patru şcoli pe lista de finanţare, prefectul Cârstoiu, ca preşedinte al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, n-a observat acea lipsă invocată a raportului ISU, iar colac peste pupăză, Guvernul a dat hotărâre de alocare de fonduri, prin bani de la Phare, fără nicio notă de fundamentare de la ministerele de resort. Ca amănunt, sunt multe persoane care spun că au văzut acel raport ISU cu ochii lor, deci dispariţia lui, invocată astăzi, rămâne o altă mare enigmă.
Lucrările au fost para-verificate de oficialii europeni
În ce priveşte presupusa fraudă de 900.000 de euro, iar sunt probleme de discutat. E limpede că preşedintele Nicolescu n-a luat banii şi i-a dus acasă. Cele 4 unităţi de învăţământ aveau o nevoie reală de reparaţii după inundaţii şi chiar s-au reparat, pe teren, nu pe hârtie. Există sute de poze făcute la fiecare unitate în parte, care certifică degradarea acestora după inundaţii. De altfel, fiind vorba de bani din fonduri europene, la întocmirea cererilor de finanţare, fiecare pas al documentaţiei n-a fost urmărit numai la nivel de judeţ, ci s-au făcut numeroase întâlniri la Guvern pe această temă, a fost o muncă dură, făcută pe termen scurt, de doar o lună, în care să se pună la punct ca la carte documentaţia de sute de pagini aferentă. Iar fiecare pagină din dosare, poartă şi ştampila organismelor europene care au verificat la sânge fiecare virgulă, inclusiv prin comisii venite special şi repetat la faţa locului, ca să asigure că totul e OK în derularea programului. Niciun pas nu s-a făcut fără îndrumarea şi verificarea acestora. Mai mult decât atât, banii europeni s-au dat numai după finalizarea lucrărilor şi o altă verificare din partea finanţatorilor UE, ba şi după verificări efectuate de ministerul Dezvoltării (fost al Integrării), condus chiar de Elena Udrea. Totul a fost întors pe toate feţele, răscolit şi para-răscolit, iar cine crede că în asemenea condiţii stricte se putea mânări vreun şfanţ din fonduri europene, este absurd. Deci cam asta ar fi cu marea fraudă din fonduri europene pusă în cârca preşedintelui Constantin Nicolescu. Mai rămâne însă şi o altă mare enigmă. Beneficiarul lucrărilor a fost Inspectoratul Şcolar. Cum se face că acesta nu este menţionat pe nicăieri? Că poate s-ar fi putut găsi chiar aici lămuriri suplimentare pentru anchetatori, ba poate şi ceva documente care să clarifice mai bine situaţia.
Caz unic în istorie: şpagă prin trezorerie!
A doua acuzaţie vizează o presupusă mită, în valoare totală de 66.588,15 lei, pe care preşedinte
le Constantin Nicolescu ar fi primit-o de la patronul firmei Pic, Cornel Penescu, în schimbul favorizării firmei respective la achiziţionarea unor produse. În fapt, este vorba de nişte pachete oferite de Crăciun sau de Paşti pensionarilor şi oamenilor săraci. Şi aici sunt câteva lucruri cel puţin ciudate. Sar în ochi, evident, acei 15 bani din finalul sumei totale care, trebuie să recunoaştem, sunt total neobişnuiţi în cazul oferirii unei mite. Anchetatorii spun că în luna aprilie 2006, Cornel Penescu a remis preşedintelui Nicolescu suma de 2.838,15 lei, fiind vorba, evident, de mită. Închipuiţi-vă faza. Cum vine Penescu la Nicolescu şi îi dă 28 milioane lei vechi, la care se adaugă încă 381.500 lei vechi. Mai degrabă, este posibil să fi fost vorba despre o tâlhărie. Adică Nicolescu să-l buzunărească pe Penescu şi să-i ia tot ce avea asupra lui, inclusiv monedele. Că altfel nu se poate explica suma cu virgulă, de parcă ar fi dat cu rest. A doua ciudăţenie, care credem că este unică în analele cercetărilor penale este următoarea frază: „numitul Nicolescu Constantin a pretins suma de 3000 euro de la Penescu Gheorghe Cornel, iar în data de 10.10.2007, SC Pic SA a remis efectiv, prin ordin de plată în contul de trezorerie al Consiliului Judeţean Argeş, suma de 5.000 lei, cu menţiunea CTR Sponsorizare. Practic, suma de 5000 lei a fost virată în contul Consiliului Judeţean, din dispoziţia acţionarului Penescu Gheorghe Cornel, aceasta fiind remisă cu titlul de mită”. Avem de-a face deci cu prima şpagă din istorie dată printr-un cont de trezorerie! Trebuie să recunoaştem cu toţii că aşa ceva nu s-a mai văzut. Dar chiar şi aşa, altfel stau lucrurile. Banii au fost viraţi în contul CJ, deci mult mai corect ar fi fost spus că Penescu a dat de fapt şpagă întregului Consiliu Judeţean, având deci de-a face cu o nouă premieră, când un patron mituieşte o instituţie! Şi ce instituţie, cea mai tare din parcarea de la Casa Albă! Asta da performanţă. Iertaţi-ne sarcasmul, dar iar trebuie recunoscut că este prea de tot. Dar apropo de Consiliul Judeţean. Decizia de aprovizionare cu pachete de sărbători de la Pic a fost luată prin hotărâre unanimă a consilierilor, la vremea respectivă Pic era unicul hypermarket din oraş, deci avea cele mai mici preţuri, iar în plus, nu credem să existe vreo probă din care să rezulte că Nicolescu ar fi luat acasă vreun pachet din cele oferite pensionarilor şi persoanelor aflate în dificultate. Şi mai este o întrebare, de bun simţ credem noi: dacă Nicolescu a luat mită în mod repetat de la Penescu, aşa cum susţin anchetatorii, pe o perioadă întinsă din 2006 până în 2008, de ce nu s-a organizat nici măcar un flagrant? S-ar fi risipit toate dubiile, pentru că, după cum se ştie, flagrantul este proba zdrobitoare în astfel de cazuri. Nicidecum o mită cu 15 bani în coadă, ori oferită prin contul de trezorerie.
Cearta dintre două muieri, transformată în capăt de acuzare împotriva lui Nicolescu
În fine, legat de ultima acuzaţie, situaţia ar fi chiar amuzantă, dacă n-am vorbi de un caz dramatic. Preşedintele Nicolescu este învinuit că l-ar fi instigat pe primarul de Stâlpeni, Ion Popa, să nu-i dea amendă unui anume Cornel Pătrăşcanu, pentru o platformă betonată (de fapt o parcare) pe care acesta şi-o amenajase fără documente, prejudiciul fiind de 100 milioane lei vechi. Toată treaba a pornit în realitate de la cearta dintre două vecine. Cea de la parter, nevasta lui Pătrăşcanu, avea un fel de magazinaş de bloc, în faţa căruia a turnat beton, să-şi parcheze maşina pe teren solid. Numai că respectivul loc de parcare era revendicat şi de vecina de la etajul IV, astfel că în scurt timp s-au declanşat ostilităţile femeieşti. Circ nu alta, că ştiţi cum fac unele când se isterizează prea tare. Cert este că, la un moment dat, nevasta lui Pătrăşcanu i-a spus rivalei de la etajul IV că n-are ce să-i facă, pentru că ea îl cunoaşte pe Nicolescu, aşa încât să-şi pună pofta-n cui de locul de parcare! Scandalul s-a dus până la primărie, posibil ca femeia să se fi dus şi la Nicolescu, dar una peste alta, până la urmă rivala a făcut reclamaţie inclusiv la DNA pentru platforma de câţiva metri pătraţi. Soţul, Cornel Pătrăşcanu, nu ştia nimic de toată tevatura, iar la un moment dat s-a pomenit că este citat la DNA. Fiind profesor, şi-a închipuit bietul om alte lucruri, iar în faţa sediului din Piteşti, unde s-a prezentat, a făcut infarct! N-a murit, dar nici bine nu-i este. Iată deci cât s-a făcut beleaua de mare, de la 10 mp de beton şi cearta dintre două muieri. Trebuie spus că platforma s-a desfiinţat la intervenţia primăriei, al cărei arhitect a fost şi amendat cu 10 milioane lei vechi pentru că n-a fost atent, 10 milioane fiind minimul amenzii prevăzute de lege la acea dată. Deci platforma betonată a fost dezafectată, amenda a fost dată, dar borcanele s-au spart în capul lui Nicolescu.
Asta ar fi, în mare, situaţia punctelor nevralgice care rezultă din materialul întocmit de către DNA. Pe baza căruia preşedintele Constantin Nicolescu a devenit pericol public, care nu poate fi judecat în libertate, după ce a ajutat mii de oameni în cei 45 de ani de muncă, iar acum este doborât pe un pat de spital, operat pe cord deschis şi victimă a unui accident cerebral. E drept? Asta-i întrebarea la care vă invităm să răspundeţi fiecare, răstimp în care omul Nicolescu se confruntă cu o altă întrebare, mult mai gravă, acolo unde este: a fi sau a nu fi?
(Mihai BĂDESCU)
0 Comentarii