După mai mulţi ani de promisiuni care au vizat reabilitarea Drumului Naţional 73 Piteşti-Braşov, calea rutieră despre care ni se spunea că va deveni un fel de drum rapid are doar şansa de a fi acoperită cu un strat nou de asfalt. Deputatul PSD Gheorghe Marin a anunţat minunea la doar câteva zile după ce însuşi preşedintele său de la judeţ a dat liber noilor promisiuni. 2014 este, totuşi, an electoral.
Sătul de reproşuri – e deputat la al treilea mandat şi n-a făcut nimic! – preşedintele PSD Câmpulung, Gheorghe Marin, a răbufnit cu ocazia dezbaterii publice a proiectului de buget pe 2014 pentru municipiul muscelean. Provocat de doi consilieri locali de la PRM şi PDL, deputatul a anunţat că există deja filă de finanţare pentru continuarea lucrărilor la DN 73, de la BEMO spre Câmpulung. „Cât am fost la Prefectură (n.r.: în anul 2012 Gheorghe Marin a fost subprefect de Argeş) am luptat să se facă drumul şi până la km 7, că era anormal să fie reabilitat doar de la 7 la 11 şi ceva. Cei de la PDL n-au vrut mai mult… De ce? Iată că acum o să se intervină mai departe, spre Câmpulung”, a susţinut Marin. „Când?”, a fost întrebarea inevitabilă, ca şi răspunsul, de altfel: „Anul acesta”.
Potrivit celor declarate de către deputatul muscelean, lucrările se vor efectua pe baza unui proiect întocmit în urmă cu 10 ani, care este diferit de planurile ambiţioase ulterioare guvernării Năstase. Motivul este simplu: se elimină costurile şi întârzierea cauzate de elaborarea unui nou proiect. Astfel că în loc de drum rapid, cu 3 sau chiar 4 benzi de circulaţie, argeşenii care circulă cu maşinile pe DN 73 vor trebui să se mulţumească cu actuala lăţime a drumului, însă cu covor asfaltic nou.
Între timp se va acţiona la ambele capete ale porţiunii cuprinse între Piteşti şi Câmpulung, adică la km 0-1 de către Piteşti, iar un kilometru pe varianta din Câmpulung spre Valea Mare-Pravăţ de către municipalitatea musceleană. Primarul Călin Andrei a anunţat că acest lucru se va întâmpla chiar în acest an.
Istoria unui drum de groază
Dacă avem sau nu de a face cu o altă promisiune menită să ne ghideze opţiunile la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, avem doar un an să constatăm. Cert este faptul că de la şedinţa de Guvern ţinută de Adrian Năstase, în 2002, la Piteşti, reabilitarea DN 73 a fost coşmarul argeşenilor şi minciuna preferată a politicienilor. Proiectul din 2004 a fost uitat de cei ajunşi atunci la Putere, iar şoseaua dintre Piteşti şi Câmpulung a avut parte doar de reparaţii superficiale, cât să ţină drumul bun pe perioada campaniilor electorale.
În 2007 s-a anunţat că există bani pentru lărgirea DN 73 la patru benzi şi pentru realizarea unui drum de legătură cu DN 73D, la Mioveni. Dar fondurile nu au fost deblocate, iar ministrul Berceanu se plângea, în mod inexplicabil, că nu are cu ce să întreţină măcar drumurile naţionale.
Anul 2010 a fost cel al unei ofensive mediatice şi civice, presa argeşeană ducând problema DN 73 la nivel de subiect permanent. A fost anul în care un inginer muscelean a iniţiat o petiţie pentru a solicita reparaţia capitală a drumului, peste 7.500 de persoane semnând actul pe Internet sau pe hârtie. Depusă la Secretariatul General al Guvernului, cu destinaţia prim-ministru, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, petiţia a provocat reacţii, dar nu şi rezultatele aşteptate. Bogdan Ivan, director în cadrul Companiei, anunţa în acelaşi an demararea procedurilor în vederea reabilitării DN 73 pe tronsoanele cuprinse între BEMO şi intrarea în Câmpulung şi ieşirea din Câmpulung până la Braşov. Între răspunsurile date de CNADNR şi anunţul făcut de tânărul pedelist argeşean erau neconcordanţe, în condiţiile în care evaluarea lucrărilor, spre exemplu, nu era identică.
Isteria cu care fostul senator întreba unde sunt parlamentarii USL la adoptarea bugetului naţional pe 2012, pentru a susţine alocarea de fonduri pentru reabilitarea DN 73, a fost un act teatral ca şi cele care au urmat. Cum uzina Dacia Renault nu putea fi tratată precum cetăţenii români, au început lucrările pe tronsonul cuprins între km 7 şi 11,8, dar şi la legătura cu oraşul Mioveni. Mircea Andrei efectua vizite de lucru precum un alt fost, a mai lansat o săgeată înainte de alegerile parlamentare, apoi a dispărut în Mişcare. După cum am precizat anterior, deputatul Marin susţine că prin PSD s-a ajuns la prinderea în reabilitare a porţiunii de la ieşirea din Piteşti spre km 7, aşa că acum totul s-a oprit la BEMO. Asta în condiţiile în care executantul lucrărilor pe primii kilometri se vaită că nu a primit toţi banii de la beneficiar, adică de la CNADNR.
Şi Nicolescu promite
Înaintea lui Marin a fost Nicolescu. Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a început anul cu promisiunea că se va continua reabilitarea DN 73 spre Câmpulung. De fapt o asfaltare, după cum a precizat deputatul Gheorghe Marin. Între timp se repară un podeţ celebru din zona comunei Mihăeşti, la pădure. Oricum, în afară de plombări, porţiunea de drum care trece prin comunele muscelene nu a mai văzut covor asfaltic din anul 1999.
Probleme şi pentru braşoveni
Nu numai argeşenii sunt nemulţumiţi de atitudinea autorităţilor centrale în privinţa DN 73. Sunt probleme şi pe traseul Câmpulung-Braşov, acolo unde s-a intervenit doar cu lucrări de consolidare a şoselei. Primarul comunei Bran, Gheorghe Hermeneanu, susţine că starea proastă a drumului naţional împiedică declararea localităţii drept staţiune turistică de interes naţional. „La ultima evaluare, am avut un punctaj foarte bun, la un pas de a obţine statutul de staţiune turistică de interes naţional, dar am fost depunctaţi din cauza stării drumului DN 73 Braşov-Piteşti, porţiunea dintre Râşnov şi Bran, dar şi a lipsei unei staţii proprii de ambulanţă. Ne dorim foarte mult să obţinem această titulatură. Am făcut multiple intervenţii pentru refacerea drumului dintre Râşnov şi Bran, dar am înţeles că s-a făcut licitaţia şi se aşteaptă alocarea fondurilor”, spune primarul Hermeneanu. O aşteptare care nu se doreşte să aibă durata celei din Argeş.
Material realizat de Cătălin I.BUTOIU
0 Comentarii