# Investiţia va înghiţi 20 milioane de euro şi se va realiza în 35 de luni. Problema construirii unei gări noi, la Piteşti, s-a pus pentru prima oară în anii ’70. Atunci s-a reluat o idee mai veche ( apărută încă din 1858) prin care se dorea realizarea unei căi ferate care să lege capitala Argeşului de Râmnicu Vâlcea. Mai exact, în anul 1979, la debutul lucrărilor pentru artera feroviară care ar fi trebuit să scurteze distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu cu peste 140 de kilometri, s-a decis şi construirea a două noi gări, Piteşti- Sud şi Râmnicu Vâlcea- Est.
Un proiect vechi de peste 30 de ani
În cazul Piteştiului au existat mai multe variante de proiect printre care unul care prevedea realizarea unei staţii supraterane, aflată deasupra liniilor şi peroanelor, accesul urmând a fi asigurat cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante. O astfel de structură, spuneau specialiştii la acea vreme, este de dorit din cauza faptului că amplasamentul staţiei Piteşti-Sud nu permite dezvoltarea pe orizontală. Valeriu Nicolescu, fost primar al Piteştiului în acea perioadă, ne-a declarat că „acest concept de staţie nouă a fost realizat odată cu proiectul liniei spre Rm. Vâlcea, când Piteştiul urma să devină un nod feroviar important. Singura diferenţă constă în aceea că amplasamentul era altul, dincolo de Mesagerie, în zona pasarelei vechi, urmând ca staţia veche să devină muzeu. Ulterior, acolo s-a construit până lângă calea ferată şi probabil de aceea s-a decis demolarea gării vechi, deşi acolo locul mi se pare prea strâmt pentru o asemenea construcţie, dar probabil că arhitecţii au adaptat proiectul. Când eu am plecat din funcţia de primar al Piteştiului, studiul de fezabilitate se afla deja la Institutul de Proiectări al Ministerului Transporturilor”. Aşadar, proiectul care urmează a fi scos la licitaţie în scurt timp este în mare măsură bazat pe studii şi schiţe mai vechi aflate la Ministerul Transporturilor, încă de la finele anilor ’70. Iar acest adevăr ar trebui să mai taie din elanul lui Bogdan Ivan, tânărul PDL-ist care încearcă acum să-şi aroge merite unice în realizarea acestei investiţii. Mai mult, calea ferată Curtici – Arad – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa face parte din Coridorul IV Feroviar Paneuropean, lucru care va impune şi reluarea, la presiunile UE, a lucrărilor la mult amânata linie de cale ferată Vâlcele – Rm. Vâlcea.
Şase linii şi dotări de ultimă oră
Staţia Piteşti-Sud va fi singura gară din ţară care va fi realizată în totalitate deasupra liniilor şi a peroanelor. Clădirea va conţine, la nivelul etajului 1, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu şi bulevardul Republicii. Tot la etaj se va afla şi sala de aşteptare, în care vor fi amplasate şi spaţii comerciale. Accesul călătorilor către şi dinspre peroane se va face cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante, iar trenurile vor opri în staţie, practic în interiorul gării. Valoarea totală a investiţiei a fost evaluată la 20 de milioane de euro, iar durata execuţiei va fi în jurul a 35 de luni. Actuala clădire a gării a fost inaugurată la 13 septembrie 1872, odată cu linia Bucureşti – Chitila – Piteşti şi urmează a fi demolată pentru
că, spun unii, nu mai prezintă siguranţă.
Din ce în ce mai puţini călători
Înainte de 1989, în Piteşti opreau trenuri care mergeau la Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Petroşani, Sibiu sau Mangalia, iar cu mult înainte a poposit aici chiar şi celebrul Orient Expres. Acum, singurele legături directe pe calea ferată din capitala Argeşului sunt pentru Bucureşti, Craiova, Câmpulung şi Curtea de Argeş, iar numărul călătorilor scade pe zi ce trece. Angajaţii gării spun că preţul biletelor şi condiţiile de călătorie sunt principalele motive care au dus la această stare de fapt. De asemenea, şi tranzitul de mărfuri administrat cândva prin triajele de la Piteşti-Nord, Bradu şi Goleşti a scăzut la cote alarmante. Fie că judecă după fluxul de călători, nu mai mult de 56 de trenuri zilnic (circa 28.000 de plătitori de bilete lunar), fie după cel de marfă, 10 garnituri pe zi, ceferiştii piteşteni sunt şi ei miraţi că se va derula o astfel de investiţie în oraşul nostru. Poate doar reluarea lucrărilor la relaţia Vâlcele-Rm. Vâlcea şi finalizarea tronsonului românesc al Coridorului IV Paneuropean de transport feroviar să justifice un astfel de demers.
(Florin Silvestru)
0 Comentarii