Preţul energiei electrice din ţara noastră a înregistrat o scădere accelerată, nivelul acestuia înjumătăţindu-se în doar zece zile pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM.
Evoluţia, care nu se regăseşte doar în România, poate fi pusă cu greu pe seama dezechilibrelor dintre cerere şi ofertă, amplitudinea mişcării având legătură mai degrabă, pe plan local, cu impunerea unui plafon de preţ pentru furnizori, taxe excepţionale pe profiturile producătorilor şi limitarea marjei de manevră a traderilor şi cu efectele aşteptate în urmapropunerilor sintetizate de CE pe plan european.
Citește și: În sfârşit, procurorii sunt pe urmele jafului forestier de la Pietroşani
În România, de la un preţ mediu de 3.600 lei/MWh pe PZU în 30 august am ajuns la unul de 1.490 de lei pentru livrarea din 9 septembrie, ceea ce reprezintă o retragere de aproape 60%.
Înainte de implementarea noii ordonanţe care viza temperarea preţurilor din energie prin impunerea unei limite de profit pentru traderi, descurajarea exporturilor şi limitarea la 1.300 lei/MWh a preţului pentru energia achiziţionată de furnizori, pentru care se pot primi compensaţii de la stat, argumentele care explicau creşterile explozive de până atunci vorbeau mai ales de deficitul de ofertă (întreruperea unui reactor, seceta, vântul care a bătut mai puţin), dincolo de efectul speculativ.
Apoi preţurile au început să scadă şi ar fi uşor să explicăm asta prin plafonul de 1.300 de lei/MWh, dar partea şi mai interesantă este că se regăsesc cam aceleaşi amplitudini şi prin vecini, fiind mai degrabă un fenomen la nivel european.
În data de 30 august, energia electrică cu livrare în ziua următoare avea un preţ de 738 euro în România, printre cele mai mari din Europa. Peste noi erau Ungaria (748 euro), Serbia (743 euro), Franţa (743 euro). Aveam şi ţările ieftine, care umblaseră la reglementări mai repede, precum Polonia cu 300 euro/MWh, Spania şi Portugalia cu 202 euro/MWh. În rest, Germania - 660 euro, Bulgaria şi Grecia - 671, Austria şi Slovacia - 725, Olanda - 607 şi Belgia - 622, Elveţia - 624 euro/MWh etc.
Peisajul arată radical schimbat din 9 septembrie, cu România la 306 euro/MWh, ca şi Bulgaria şi Ungaria - 387, Serbia - 425, Grecia - 437, Austria - 362, Slovacia - 383, Elveţia - 372, Germania - 345, Franţa - 347, Olanda şi Belgia - 345 euro/MWh. Ţările ieftine sunt acum şi mai ieftine energetic, Polonia - 139 euro, iar Spania şi Portugalia - 59 euro/MWh.
Greu de crezut că s-au rezolvat în zece zile deficitele dintre cerere şi ofertă, a bătut foarte tare vântul, a plouat, centralele nucleare au fost toate în funcţiune, iar pieţele interconectate au transmis echilbrat belşugul peste tot în Europa. Evoluţia din România, cu un plus de dinamism pe partea de scădere a preţurilor, poate fi pusă la limita şi pe seama noii legislaţii, dar cum nu toate statele europene au adoptat la începutul lunii iniţiative similare, ceva s-a schimbat la nivel european.
Singura variantă care rămâne în picioare ar fi intenţia de supraimpozitare a producătorilor, de sprijinire a furnizorilor şi eventuala descurajare a tradingului speculativ, impunerea unor măsuri de economisire, intenţii care au început să fie tot mai transparente în discuţiile pe seama pachetului de măsuri la nivelul european pentru temperarea preţurilor din energie şi ajutarea populaţiei.
"Pentru evoluţiile din ultima vreme, nu văd altă explicaţie decât o scădere speculativă, ca reacţie la eventualele efecte după adoptarea pachetului de măsuri schiţat de Comisia Europeană, aşa cum multă vreme am avut creşteri speculative. Preţurile pot rămâne la aceste niveluri o perioadă, rămâne de văzut ce se va întâmpla la iarnă, când deficitul de oferta va fi mai vizibil", spune Alexandru Moldovan, director executiv Energy Center.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), ne-a precizat: "Nu am altă explicaţie decât faptul că traderii au considerat că măsurile ce vor fi implementate la nivelul UE vor avea suficientă forţă pentru a duce preţurile în jos şi s-au grăbit să acţioneze în consecinţă. Mai ales că un preţ plafonat în domeniul gazelor ar reduce presiunea din partea componentei centralelelor pe gaz care dădeau reperul de preţ pe toată piaţa, fiind cei mai scumpi producători".
Specialistul spune că nu se aşteaptă neapărat la o stabilizare, fiind nevoie să vedem şi ce face Rusia - dacă acceptă sau nu plafonarea - şi cum evoluează, ulterior, cotaţiile. "Mai degrabă vom mai vedea oscilaţii", este de părere AEI.
Pe plan intern, a fost înregistrată o producţie foarte bună pe energie regenerabilă, în ultimele zile, iar acest lucru a contribuit la scăderea preţurilor din domeniul energiei electrice, ne-a spus Ion Lungu, director executiv al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România. În opinia domniei sale, pe plan european, faptul că pieţele au perceput poziţia autorităţilor ca fiind mult mai fermă, mai decisă, să găsească şi să aplice măsuri a reprezentat un semnal puternic. Oricum, şi la aceste preţuri putem vorbi de exagerare, mai subliniază domnul Lungu, atrăgând atenţia asupra valorii de la care au început preţurile să crească în urmă cu un an.
Potrivit rapoartelor OPCOM, în septembrie 2021, preţul mediu al electricităţii pe PZU era de 662,15 lei/MWh.
Articol preluat din ziarul bursa.ro
0 Comentarii