# Dr. ing. Ilarie Isac: „Ar trebui o reproiectare a Luncii Argeșului, după principii peisagistice, cu specii arboricole valoroase!”
Dr. ing. Ilarie Isac, președintele Societății Pomicultorilor din România, cunoscut ca părintele ”Simfoniei Lalelelor”, este cel care a luat în permanență atitudine atunci când un proiect edilitar a încălcat cerințele de mediu și de frumos. La vârsta de 88 de ani, acesta nu încetează să tragă de mânecă autoritățile, fiind o voce avizată în domeniul pomiculturii și horticulturii, de care este pasionat, dar și dintr-un imbold civic demn de admirat și de urmat. De această dată, profesorul a luat la pas Lunca Argeșului, de care s-a ținut departe până acum, după cum ne-a mărturisit, dezamăgit că sfaturile sale în legătură cu ”Simfonia Lalelelor”, dar și cu derapajele peisagistice din Pitești nu au fost luate în considerare. Și, ce să vezi, a fost din nou dezamăgit de modul în care a fost creat parcul de pe malul râului Argeș, cel cunoscut și sub numele ”Lunca Argeșului”.

„Pare că Piteștiul are vocația betonului…”

„Probabil că, instinctual, niciun resort interior nu m-a împins să vizitez, timp de peste 10 ani, așa-zisul Parc «Lunca Argeșului»! Am făcut-o astăzi, 21 martie 2021. Și ce am descoperit, spre marea mea dezamăgire? Un crâng cu sute de plopi îmbătrâniți, neuniformi, neordonați, aplecați, zeci de kilometri de drumuri betonate, late de 6-8 metri, mărginite de nelipsitele borduri, sute de așa-zise bănci, construite din beton masiv, lungi de 2 m, cu trei rânduri de picioare masive, unele cu plăci de beton la bază, adevărate cazemate capabile să susțină și o greutate de câteva tone. În rest, pe zecile de hectare – aproape nimic din vegetația caracteristică unui parc; am numărat cinci-șase mesteceni, câteva conifere, rebuturi aruncate printre plopi și la umbra acestora. Nu am văzut niciun trandafir, nicio peluză adevărată, doar câte o mică poieniță cu buruieni… Dezamăgirea mea a început, de fapt, încă de la intrare, când am văzut un rotond uriaș de beton, care nu știu ce ar putea reprezenta, încastrat într-o piațetă betonată, în locul ierbii fostei poienițe. Concluzionând, pare că Piteștiul are vocația betonului, începând cu pavelele, băncile și scaunele părculețului din fața Colegiului «Brătianu», de la Casa Căsătoriilor și din fața Primăriei. Revenind la Parcul «Lunca Argeșului», cred că ar trebui o reproiectare a lui după principii peisagistice, cu specii arboricole valoroase și cu sădire de vegetație, mai ales că are o așezare extraordinară – pe malul râului. Demersul meu nu are scop revendicativ, ci este un semnal de alarmă pentru ceea ce urmează a se amenaja în Pitești în materie de parcuri. Să luăm aminte! Niciodată nu este prea târziu pentru decizii înțelepte!”
Citește și Ilarie Isac – „părintele Simfoniei” – explică: De ce Piaţa Vasile Milea ar trebui să se numească Piaţa Simfoniei Lalelelor
Citește și Reabilitarea Piteştiului, cel mai mare proiect pentru producătorul de pavele şi borduri Symmetrica