# Interviu cu comisarul Gabriel Gherghe, şeful serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Argeș. Pentru Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Argeș, anul 2012 a fost unul cu acțiuni de amploare, materializate în dosare penale cu prejudicii uriașe. Nu a fost un an ușor pentru comisarul Gabriel Gherghe, șeful acestui serviciu și unul dintre lupii tineri promovați de comandantul poliției argeșene, Dan Nicolae.
# Ați încheiat anul cu descinderi și percheziții la câțiva oameni de afaceri implicați în defrișările de păduri din nordul județului.
– Da, probabil vă referiți la acele acțiuni din zona Nucşoara. Au fost vizate mai multe suprafeţe de terenuri forestiere, parchete, cum sunt ele numite, aflate în exploatarea mai multor societăţi comerciale.
# Atunci s-au făcut şi numeroase percheziţii. Puteți să-mi daţi mai multe detalii despre acea acţiune?
– Dosarul se află în stadiul administrării probatoriului, e vorba nu doar de tăieri ilegale de masă lemnoasă, ci şi de evaziune fiscală. E o muncă amplă, dar ceea ce este interesant e faptul că noi a trebuit să facem foarte multe deplasări în teren, în zonele unde s-au realizat aceste tăieri. Acum avem toate motivele să afirmăm că acele defrișări s-au făcut fără respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
# Puteţi să faceți o estimare a prejudiciului provocat ?
– O estimare exactă nu pot să fac. Dat fiind că în luna noiembrie a venit zăpada, a trebuit să sistăm deplasările în zona muntoasă și nu s-au mai putut continua cercetările la faţa locului. Deci prejudiciul poate să crească, faţă de datele pe care le avem deja. Odată ce se va duce zăpada, vom relua din activităţi. Cumulat pe toată acţiunea, prejudiciul este, până acum, de 1.797.000 ron. Dar, repet, nu este finalizat.
# Înţeleg că e vorba de trei societăţi comerciale care exploatau masă lemnoasă în zona respectivă. Asta înseamnă că, fiind vorba de trei agenţi economici implicaţi, sunt trei dosare penale, da?
– Sunt trei agenţi economici importanţi, iar ei, la rândul lor, au colaboratori, clienţi, care şi aceștia au legătură cu ceea ce înseamnă evaziunea şi tăierea. Asta justifică şi numărul mare de percheziţii pe care le-am făcut.
# Câte percheziţii au fost?
– 57, parcă.
Cinci poliţişti argeşeni învinuiţi în furtul de produse petroliere de la Merişani
# Ce alte acţiuni importante a avut Serviciul pentru Investigarea Fraudelor anul trecut?
– În luna mai 2012 am avut un dosar foarte amplu de cercetare penală privitor la sustragere de produs petrolier, din zona parcului petrolier Merişani. Acolo am avut colaborare cu colegii de la DGA, totul sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. Există o colaborare foarte bună cu Parchetul, lucrăm în echipe comune. În acest dosar am făcut echipă comună cu colegii de la Direcția Generală Anticorupție și am fost ajutaţi şi de structuri specializate din cadrul Direcţiei Operaţiuni Speciale şi, bineînţeles, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, prin Serviciul Judeţean.
# În ce s-a materializat această operaţiune?
– În urma acţiunii, am ridicat importante cantităţi de produs petrolier şi, bineînţeles, s-au făcut propuneri de arestare preventivă, propuneri pe care procurorii şi le-au însuşit.
# Câte persoane au fost arestate atunci?
– S-au făcut 58 de percheziţii, 41 de persoane au fost reţinute, iar dintre acestea, 39 au fost arestate. În dosar sunt 151 de învinuiţi, dintre care 5 agenţi de poliţie din cadrul IPJ Argeş. S-au realizat 12 opriri în trafic, în urma cărora s-au confiscat cantități totalizând 15.000 de litri de produs petrolier, iar la percheziţii încă 15.233. Au fost descoperite patru instalaţii artizanale de sustragere produs petrolier și s-au confiscat două autoturisme. Dosarul încă este în cercetare. Dat fiind numărul mare de învinuiţi, martori şi activităţi, mai avem de lucru.
Aproape un milion de euro prejudiciu din contrabandă cu țigări
# Alte acțiuni ? Care vi s-a părut a fi, în opinia dv, succesul anului 2012 pentru serviciul pe care îl conduceți?
– În opinia mea, dată fiind şi anvergura, din punct de vedere al implicării organelor de poliţie, a forţelor participante, fără discuţie că succesul anului 2012 a fost cel referitor la tăierile ilegale de pădure şi de evaziune fiscală. Dar vă mai pot da un exemplu elocvent: în 2012 am avut un dosar de deţinere şi comercializare de ţigarete în afara antrepozitului fiscal, în care, de asemenea, am făcut 33 de percheziţii, au fost reţinute 15 persoane şi arestate 12. De ce a fost interesant acest caz? Pentru că 8 dintre cei arestaţi erau implicaţi în mod nemijlocit în traficul de ţigarete în Bucureşti. Deci erau chiar cei care furnizau şi se ocupau în mod nemijlocit de traficul de ţigarete în zona Pieţei Obor din Bucureşti. În zona Argeşului, aceștia erau furnizori pentru o parte importantă dintre cei care vând ţigări de contrabandă şi pentru pieţele din municipiul Piteşti. Au avut şi depozit aici, desigur. După activităţile din 2011, nu pot să spun că traficul de țigări a fost eradicat, aş fi nerealist să spun lucrul ăsta. Dar acest tip de infracţionalitate s-a fragmentat. Contrabandiștii cunosc acum prevederile legale, adică OUG 54 din 2010, cea care incriminează deţinerea a peste 10.000 de ţigarete și, odată cu dosarul nostru din 2011, au realizat ce pericol reprezintă deţinerea a peste 10.000 de ţigarete în afara antrepozitului fiscal. Drept urmare, această contrabandă cu ţigarete s-a fragmentat, în sensul că ori de câte ori sunt prinşi, în cele mai multe cazuri cei care se ocupă cu acest gen de fapte sunt prinşi asupra lor având sub 10.000 de ţigarete. Dar asta nu ne împiedică să continuăm. În dosarul ăsta din 2012, am avut prejudiciu undeva la 922.000 de euro şi am avut ridicate, în vederea cercetărilor, 357.800 de ţigarete.
Bunuri de 72 miliarde sechestrate pentru evaziune fiscală
# Câte dosare aţi avut în lucru anul trecut şi câte dintre ele s-au finalizat?
– Am avut 1640 de dosare în lucru și am soluționat 1466. Ele sunt repartizate şi se află în supravegherea procurorilor, atât la Parchetul judeţean, cât şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti.
# Puteţi face o estimare a prejudiciului total provocat prin infracţiuni economice în 2012?
– Este foarte greu, mă tem că aş greşi. Pentru că, în cele mai multe din situaţii, se reclamă un prejudiciu şi până la finalizarea cercetărilor, fie nu se confirmă, fie se diminuează, dacă, să zicem, facem expertize contabile sau administrăm probatoriul sau, evident, sunt şi situaţii când prejudiciul poate să crească. Noi avem un indicator, „prejudiciul sesizat”, însă el nu este realist şi n-ar fi corect să ne raportăm la ceea ce noi numim „prejudiciu sesizat”. Este mai mult decât subiectiv. Se poate discuta de un prejudiciu, abia după ce se finalizează cercetările şi dosarul este înaintat la parchet. Dar şi acel prejudiciu poate suferi modificări pe parcursul anchetei pe care o efectuează procurorul, la instanţă de asemenea, pe parcursul cercetării judecătoreşti, unde se pot dispune expertize…
# Întrebarea mea se dorea a fi un preambul pentru următoarea. Cât din acest prejudiciu a fost recuperat?
– În materie de evaziune fiscală lucrurile stau cu totul altfel, pentru că evaziunea fiscală e prioritatea Serviciului de Investigare a Fraudelor. În cursul anului 2012, în dosare de evaziune fiscală, am avut măsuri de indisponibilizare a unor bunuri şi sume de bani în valoare de 7.213.203 lei, adică 72 de miliarde de lei din măsuri de indisponibilizare. Asta însemnând sechestre, în terminologia noastră.
„Timpul a demonstrat că nu am avut vulnerabilităţi. Mă refer la scurgere de informaţii”
# S-au făcut vreodată presiuni de la nivel politic asupra dvs. sau asupra altor poliţişti din cadrul serviciului dvs.?
– În mod indirect. Există un gen de presiune pe care-l simţim asupra întregii structuri, tocmai şi pentru faptul că noi avem de-a face cu ceea ce în literatura de specialitate se numesc „gulerele albe”. Aceşti indivizi au diferite conexiuni. Şi, repet, le simţim, dar în mod indirect. De ce spun lucrul ăsta? Pentru că în toate cazurile activitatea noastră a fost supervizată de procurori şi, din fericire, în ultima perioadă procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş au participat la activităţile de urmărire penală în mod nemijlocit.
# Nu aţi primit telefoane prin care să se încerce presiuni sau influenţarea dv în vreun dosar?
– Noi cunoaştem foarte bine prevederile legale şi toate situaţiile astea, dacă au existat sau dacă s-ar fi încercat în vreun fel influenţarea noastră, am fi sesizat fără discuţie organele competente. O astfel de abordare în anumite circumstanţe întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de Legea 78. Lucrătorii noştri cunosc foarte bine prevederile legii. Ori de câte ori au existat situaţii de genul ăsta, lucrătorii acestei structuri nu au ezitat să sesizeze organele competente.
# Înţeleg că aţi avut cazuri de genul acesta…
– Evident, au fost şi cazuri de genul acesta. La momentul ăsta nu pot fi făcute publice, dar au existat şi cazuri de acest tip.
# Recent?
– Şi recent, şi în urmă cu mai mult timp. Cel puţin de când sunt la conducerea structurii, din octombrie 2010, au fost câteva cazuri.
# Ce fel de infracţiune a fost imputată făptuitorului? Dare de mită?
– În primă fază, cred că s-a pus problema unei instigări la infracţiunea de favorizarea infractorului, dar pentru că noi de la bun început am ştiut ceea ce trebuia să facem, lucrurile n-au mers mai departe. Gândiţi-vă că astfel de dosare, ca şi cele pe care noi le-am instrumentat în 2011-2012, au presupus crearea unor grupuri de lucru din care au făcut parte mai mulţi poliţişti. Au fost situaţii în care au fost 10-12-15 poliţişti care au făcut parte dintr-un astfel de grup de lucru. Şi în toate situaţiile, timpul a demonstrat că nu am avut vulnerabilităţi. Şi când spun vulnerabilităţi, mă refer la scurgere de informaţii.
„Trei dintre lucrătorii noştri au devenit magistraţi”
# Ce ne puteţi spune despre oamenii din echipa cu care lucraţi?
– Din echipă fac parte, în cea mai mare măsură, oameni tineri, dar cu experienţă. Ei ajung la structura de investigare a fraudelor, după ce dobândesc un minim de experienţă. Noi spunem că aici lucrează, în principiu, elita. Extrem de interesant este faptul că, în cursul anului 2012, trei dintre lucrătorii noştri au promovat un examen organizat de Ministerul Justiţiei şi au devenit magistraţi. Doi sunt judecători, Robert Filionescu şi Carmen Layet, iar unul dintre ei, George Tomescu, urmează cursurile Institutului Național de Magistratură. Şi asta în condiţiile în care au fost implicaţi în toate cauzele importante. Deci nu şi-au neglijat atribuţiile de serviciu, ba, mai mult decât atâta, au fost extrem de activi şi au reuşit să se şi pregătească în aşa fel încât să promoveze un examen cunoscut ca fiind foarte greu. În luna noiembrie 2012, când au avut examenul, am trăit alături de ei emoţiile examenului, iar ei ne sunau să ne povestească, de fiecare dată, ce au făcut la fiecare probă. Ca să concluzionez, pot să spun că toate realizările noastre au fost posibile datorită spiritului de echipă, suportului conducerii, asta însemnând conexiuni cu tot ce înseamnă servicii specializate, structuri din cadrul IGPR-ului şi, bineînţeles, experienţă. În toate situaţiile, am avut sprijinul structurilor de poliţie municipale şi orăşeneşti. În toate aceste dosare mari, pe care vi le-am prezentat şi care sunt fără precedent în judeţul Argeş, succesul lor a fost garantat în primul rând de sacrificiul unor oameni. Şi când spun asta, mă refer la ore lucrate peste program, week-end-uri, lucruri pe care numai noi le ştim şi pentru care nu am făcut niciodată caz şi nici nu ne-am bătut cu pumnii în piept. Ne-am dorit întotdeauna să ne facem treaba cu profesionalism şi discreţie.
Adriana Gândilă
0 Comentarii