# Rasism în Harghita, exemplu de toleranţă la Mărăcineni # Omul de afaceri Costi Zaharia, patronul firmei Zaris, are angajate zece fete din Nepal și mai așteaptă alte douăzeci
Exemplu de toleranță și egalitate de șanse într-o brutărie de la Mărăcineni, contrar a ceea s-a întâmplat zilele acestea în Harghita, la Ditrău, unde preotul romano-catolic a provocat ostilitate și rasism față de doi muncitori din Sri Lanka, angajați la brutăria de acolo. Cum spuneam, personajul pozitiv pentru noi este Costi Zaharia, patronul firmei de panificație Zaris din Mărăcineni. Acesta a lansat duminică, în mediul online, o invitație celor doi brutari din Sri Lanka, pe care ar vrea să îi angajeze la firma lui. „Sunt uimit și consternat de ce se întâmplă la Ditrău, în Ardeal, cu muncitorii din Sri Lanka. Și eu am adus, din lipsă de personal, angajați din Nepal la brutăria mea și au fost foarte bine primiți de comunitate, chiar s-au bucurat. Îi primesc cu mare plăcere la societatea noastră pe cei doi brutari (la societatea pe care o administrez), dacă vor fi dați afară din comunitate”, a scris Costi Zaharia pe pagina lui de Facebook. Constantin Zaharia a mai spus că are angajate zece fete din Nepal și, până la Paște, intenționează să mai aducă încă 20, din aceeași țară, pentru că este mulțumit de seriozitatea și felul în care muncesc. Pornind de la această experiență cu nepalezele angajate la brutăria din Mărăcineni, am realizat un interviu cu patronul de la Zaris.
„Nu putem să ne mai dezvoltăm din cauza lipsei personalului”
# De când lucrați cu muncitori din Nepal?
– Încă din noiembrie anul trecut.
# Și ce anume v-a determinat să aduceți angajați din altă țară?
– Pentru că nu mai există forță de muncă la noi. Românii nu mai vor să muncească; chiar nu le mai place munca. Mai nou, un proaspăt angajat din zona Mărăcineni s-a certat cu șeful de tură că l-a pus să facă ceva ce era în fișa postului. Și atât de tare s-a deranjat, că și-a strâns lucrurile și a plecat. Asta este mentalitatea și avem această problemă cu angajații din România. Noi avem un deficit de un milion de muncitori la momentul acesta, este o criză acută. Iar referindu-mă strict la cazul SC Zaris, vă spun că nu putem să ne mai dezvoltăm din cauza lipsei personalului. A lipsei forței de muncă. Rămân la această fază, nu mă mai pot dezvolta.
# Câți angajați aveți în total și câți sunt străini?
– La momentul acesta, avem peste 200 de salariați. Avem acum zece fete și mai vin încă 20 din Nepal, în următoarea perioadă, până în Paști.
„Lucrăm cu o agenție de recrutare”
# Cum îi găsiți, lucrați cu o agenție?
– Da, numai cu agenție de recrutare din Pitești. E o agenție serioasă, care ni i-a adus la termenul stabilit.
# Și cum îi plătiți pe nepalezi?
– Legea ne permite să îi plătim la salariul minim pe economie. Cam 500 de dolari, la cursul zilei, adică peste 2000 de RON, și le asigurăm cazarea. Li se dau și bonuri valorice, de care ei își cumpără mâncare.
# Unde sunt cazați?
– Cei pe care îi avem acum sunt cazați la Mărăcineni, într-un apartament de patru camere.
„Toți vecinii de pe scara unde le-am cazat sunt încântați cum miroase din apartamentul lor când gătesc”
# Spuneați că nepalezele își cumpără mâncare de bonurile valorice pe care le asigurați. Ce preferă?
– Preferă mâncarea specifică a dumnealor, adică mai mult fasole, mei, linte, carne de pui, pește… Își cumpără produsele și gătesc singure, pentru că, până acum, sunt doar fete. Mai mult de atât, vă spun că toți vecinii de pe scară sunt încântați cum miroase din apartamentul lor când gătesc. De fapt, au fost foarte bine primite în comunitate la noi.
# Nu cum au fost primiți brutarii din Sri Lanka în Harghita…
– Exact. Tocmai de aceea vreau să îi iau la mine și pe aceia, să îi aducem în echipa noastră. Am lansat ideea, în acest weekend, după atâtea știri în piață. Sunt dispus să îi aducem și pe cei din Harghita la noi la societate. Eu chiar încerc să o contactez pe patroana brutăriei de acolo.
„Nepalezele au între 19 și 33 de ani. Unele sunt căsătorite, au copii…”
# Ce vârste au fetele din Nepal angajate la dvs.?
– Între 19 și 33 de ani. Sunt unele căsătorite, au copii cu care comunică prin telefon, cu familiile lor. Țin legătura cu agenția prin care au fost recrutate, orice mesaj pe care nu îl înțeleg de la noi îl transmit la agenție, care are o persoană ce le vorbește limba, pentru ca informația să fie mai clară. Șefii noștri de secție știu engleză și ele, în cea mai mare parte, știu engleză. O parte dintre ele au mai fost angajate în Emiratele Arabe Unite și ne-au spus că au venit în România pentru că, în acest moment, față de Emirate, România plătește mai bine. Acolo aveau un salariu de 1300-1400 de lei, echivalentul în banii noștri, iar în România iau peste 2000 de lei. Acolo au lucrat în brutărie, în comerț. Sunt harnice, destoinice, nu avem niciun fel de problemă cu vecinii acolo unde au fost cazate, nu întârzie la program. Mai nou, au început să iasă și la Mall pentru cumpărături, au început să se integreze. Personalul român le îndrăgește, deja s-au completat locurile pe care le aveam vacante de mult timp la brutărie.
„Salariul mediu brut la noi la firmă este de 3600 lei”
# Ce i-ați răspunde celui care spune că patronii români plătesc puțin?
– Chiar a fost o întrebare pe Facebook, atunci când am lansat anunțul pentru cei din Sri Lanka: de ce nu avem personal din Mărăcineni? Pot să răspund concret: pentru că anunțul este în presă în permanență, de doi ani de zile, pentru muncitor necalificat, șofer, facturist, casier, dar nu vor să vină. Dacă cineva o să spună că sunt salariile mici, nu o să îl cred, pentru că avem undeva la 3.600 lei salariul brut pe persoană în medie, iar net, peste 2300. Consider că este acceptabil.
cum se numeste firma de recrutare din Pitesti?