România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.
7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal.
Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.
Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra JOUROVÁ, vizitează România
Cei mai mulți profesori tineri, cu vârsta între 18 și 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) și București (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulți profesori bătrâni sunt în județele Teleorman, Gorj și Caraș-Severin.
Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.
,,Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educațional, în condițiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educație, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puțin peste 200.000. Școala românească are nevoie de tineri, de absolvenți dispuși să urmeze această meserie și care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieși la pensie’’, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani.
,,Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.
Creșterea salariilor profesorilor, o ,,fata morgana’’
Potrivit specialiștilor, criza de personal din sectorul educațional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în așa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl.
Autoritățile se gândesc la această soluție și, potrivit celor mai recente declarații, salariile ar urma să crească prin noua lege a educației, gândită să premieze performanța în mediul școlar.
,,Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”, declara, zilele trecute, președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Ideea salarizării pe bază de performanță nu e una nouă, fiind amintită și acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, însă, a rămas la nivel de intenție.
Citește și: Simona Bucura Oprescu: „Se deschide apelul de proiecte pentru construcţia de creşe finanţate prin PNRR”
În prezent, profesorii sunt plătiți conform Legii salarizării nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare. Iar salariile sunt foarte mici față de alte categorii bugetare.
Cele mai recente date, prezentate în presa de specialitate de autorități, arată că cel mai mic salariu în învățământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri și alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.
O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei.
Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector.
Profesorii se uită cu speranțe, acum, la discuțiile legate de viitoarea Lege a Educației, care vizează o reformă din temelii a sistemului educațional, inclusiv pe zona salarială.
Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).
Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%).
Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6%din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.
Eliminarea impozitului pe venit, o soluție eficace?
Potrivit specialiștilor, dincolo de discuțiile privind creșterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluțiile care ar putea fi aplicată încă din noul an școlar 2022/2023 și care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât și din cel privat.
,,Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluție semnificativă atât în privința numărului de salariați cât și a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanții industriilor și de către autorități’’, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.
Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei.
O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.
Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.
În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat.
Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).
Pentru a beneficia de aceste măsuri, ar trebui ca beneficiarii să fie angajați în cadrul unei institutii de stat/private autorizată/acreditată.
O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.
,,Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes în IT și în construcții și posibil va urma același traseu și în agricultură și alimentație.
A adus o creștere a numărului angajaților, o stabilizare a pieții muncii și avantaje pentru angajați. Și în sectorul educațional, atât public cât și privat, o astfel de măsură ar fi benefică. Astfel de măsuri ar stimula retenția personalului, i-ar încuraja pe tineri să aleagă această meserie. Facilitatea nu reprezintă un ajutor major, având în vedere dinamica inflației, dar poate fi o gură de oxigen, un angajament al statului că este preocupat de acest sector’’, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
,,Eliminarea impozitării salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat și privat ar fi o măsură eficientă, ce poate fi decisă rapid, un stimul pentru un sistem educațional aflat în pragul unei crize profunde’’, spune prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
,, Eliminarea impozitării ar avea un efect agregat dublu față de creșterea salarială. Eficiența sistemului de educație și rezultatele au scăzut constant în ultimii 30 de ani în România iar diferența față de alte țări europene crește constant. Lipsa leadershipului, a unui plan coerent de redresare, restricțiile din învățământ cauzate de pandemia COVID au fost factorii care au dus Romania într-o situație critică. Acum este momentul să facem o reformă în primul rând a mentalității noastre în privința educației și momentul lansării noii legi a educației este binevenit. Pentru a putea face acestă reformă, salariile nete ale profesorilor din învățământul preuniversitar trebuie să crească mult. Astfel se vor putea atrage în sistem oameni cu vocație care își vor putea face o carieră în învățământ’’, a mai spus acesta.
Mai mulți elevi, prea puțini profesori
Vestea bună pentru educația din România este că numărul școlarilor este în creștere. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi.
Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță / creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane.
Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
O dinamică semnificativă, în ultimii ani, a cunoscut-o și învățământul privat preuniversitar, acolo unde investițiile au crescut semnificativ, iar calitatea educației este, în multe cazuri, superioară celei de la stat.
,,Învățământul particular preuniversitar oferă multe exemple bune de urmat pentru sectorul public. Ponderea învățământului particular crește de la an la an. Studiile de specialitate confirmă faptul că în învățământul privat, atât calitatea actului educațional cât și eficiența economică (a investiției) sunt net superioare celor din instituțiile de stat. De aceea, cred că este nevoie să eliminăm orice discriminări sau diferențieri în funcție de patronaj, inclusiv prin această măsură ce ar trebui aplicată tuturor, de scutire de la plata impozitului pe venit’’, afirmă Alexandru Ioan Mincu.
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privința numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educație.
La noi raportul este de 19,4, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) și Polonia (9,6).
,,Trebuie să găsim soluții pentru a atrage mai mulți profesori în școli, să reducem numărul copiilor per profesor, iar zona salarială este extrem de importantă. Trebuie să putem să-i motivăm pe tineri să aleagă această carieră cu un pachet de salariu, educație continuă și alte facilități, inclusiv această scutire de impozit, cu care să putem concura cu alte domenii’’, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru țări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia și România – salariul de bază al profesorilor nou angajați este sub 9.000 EUR pe an.
În alte opt țări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Slovenia și Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 EUR pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein, toate țările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
În funcție de stat, salariile pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (în Turcia) la 116% (în Portugalia). În plus, numărul mediu de ani necesari pentru a ajunge la vârful intervalului de salariu variază de la 12 ani în Danemarca la 42 de ani în Ungaria.
Citește și: GATA! Angajările la stat vor fi suspendate de la 1 iulie!
În Irlanda, Țările de Jos și Polonia, salariile de început ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii 15 ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori. De exemplu, în Țările de Jos salariile de început cresc cu peste 76% deja în primii 15 ani de serviciu și cu până la 105% în anii următori.
Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanță Frames la inițiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu și a Asociației Școlilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, EUROSTAT și alte informații publice.
Estimările privind impactul scutirii de taxe pe salariile profesorilor și personalului auxiliar sunt relative, plecată de la datele existente în piață, și nu constituie o informație oficială, acreditată de statul român.
0 Comentarii