Titlul ediției prezente a intervenției mele mi-a fost sugerat de analiza unui erudit jurnalist care constată că, în spațiul public, marile teme sunt de actualitate doar câteva zile, după care atenția este orientată către altceva, dezbaterile esențiale rămânând nefinalizate, nici măcar începute cu adevărat, cu toate că agenda ultimelor trei decenii a fost și este încărcată cu numeroase tematici, cu idei, niciuna dusă până la capăt. Excepție făcând aderarea la Uniunea Europeană și intrarea în NATO. În haosul generalizat, cu mari incidențe negative asupra viitorului națiunii noastre, aparent am uitat să gândim, să reflectăm, unde ne sunt „ideile”!? Sloganul primilor ani de libertate „Noi muncim, nu gândim” pare un blestem! Ne lipsește educația de a discuta împreună. Fiecare suntem „patroni de idei”, pe care unii le strigă isteric de la înalte tribune la toate talk-show-urile TV!
Exemplul elocvent pentru această păguboasă virtute a continuității discontinue îl dă clasa politică; aceasta nu realizează nimic constant, politicienii anulându-se unii pe alții, mulți reprezentanți fiind catapultați la putere din întâmplare, fără conștiință istorică și responsabilitate imediată. Ar trebui să avem o strategie de reducere a dezavantajelor globalizării, cu păstrarea tradițiilor locale în toate domeniile care ne identifică așa cum suntem, o națiune în concertul european, cu un ideal limpede întrevăzut, potrivit firii noastre.
În acest context, al continuității și discontinuității doresc să mă opresc asupra problemelor agriculturii românești. Viața a făcut să fiu implicat într-un fel și, neavând vreo putere de decizie, am făcut-o prin elaborarea unor studii fundamentale, editarea unor volume în domeniu, intervenții directe către toți președinții, miniștrii agriculturii, academii etc. Ce am constatat, între altele, că diriguitorii din domeniu – majoritatea – nu cunosc și nu au în vedere că România din punct de vedere al folosirii fondului funciar, cu cele 14.837 mii ha reprezintă un unicat, având o structură de proprietate pulverizată în 50-60 milioane parcele, începând de la 0,1 ha și chiar mai puțin!
Citește și Pastila de frumos. Drumurile şi… viaţa satelor!
Procesul de formare a structurilor agrare, începând de la Cuza în 1864, s-a suprapus peste trei secole, nefiind însă finalizat, Legea 18/’91 accentuând situația negativă, ajungând a importa în prezent 70-80% din producția agroalimentară necesară consumului intern!
Problema majoră, de CONTINUITATE, pe care doresc să o ridic în fața clasei politice românești, este de a urma profeția Papei Ioan, în vizită la noi, de a transforma România într-o adevărată GRĂDINĂ A MAICII DOMNULUI și anume:
Totul trebuie regândit, restructurat din temelii și început cu începutul , respectiv concentrarea pământului în ferme individuale viabile, de dimensiuni mijlocii, specializate, în funcție de condițiile pedo-climatice și socio-economice din fiecare zonă, având în vedere caracterul de subsidiaritate al economiei agricole românești în cadrul pieței integrate a UE.
Drumul este lung, de zeci de ani, dar trebuie odată și odată început cu:
Piața funciară; Cadastru (fiecare palmă de pământ cu proprietar juridic); Credit ieftin pentru cumpărare de pământ (vezi CEC); impozite, taxe -favorizante; preemțiune de vecinătate.
Totul, rodul unui Consens Național, al tuturor forțelor politice și al societății civile, consfințit printr-o lege specială care să dăinuie deasupra programelor de guvernare ale alternanței la guvernare, asigurându-se continuitatea și rezolvarea uneia dintre cale mai vitale probleme ale României, dublarea, cel puțin, a rodului pământului.
Dr. ing. Ilarie Isac
N.B. Cerem scuze pentru eroarea de tehnoredactare din ediția trecută, înțelegând dorința de a se planta în Pitești un număr de 400.000-500.000 bulbi anual, într-un adevărat oraș al Lalelelor!
Citește și Pastila de frumos. La cules prune
0 Comentarii